Într-o perioadă în care Guvernul susține că vrea reducerea aparatului bugetar, reforma administrație din teritoriu va însemna anul acesta apariția a 390 de posturi noi.
Ele vor fi localizate în 175 de unități administrative și vor fi înființate ca urmare a creșterii numărului de locuitori. În același timp, ca urmare a reducerii numărului de locuitori, din administrația locală ar trebui să dispară 690 de
. În acest caz, regula proporționalității cu numărul de locuitori nu se mai aplică, a decis Ministerul Dezvoltării.
În ceea ce privește unitățile administrativ-teritoriale în care s-ar reduce numărul maxim de posturi, acestea își păstrează numărul maxim de posturi din anul anterior, se precizează într-un proiect de ordin pregătit de ministrul Dezvoltării. De ce nu se vrea eliminarea posturilor excedentare, dacă populația tot a scăzut, ordinul pregătit nu mai explică. În luna ianuarie numărul salariaților din administrația publică locală ajunse la 465.217, cifră care reprezintă o creștere cu 3.896 de posturi față de ianuarie 2023. Dintre acestea, 285.065 de posturi se regăseau în instituţii finanţate integral din bugetele locale (plus 4.010) şi 180.101 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (minus 114).
Dependenți de banii de la centru
Plata acestor angajați nu ar fi o problemă, dacă ea s-ar face din banii încasați de comune și consilii județene, însă multe dintre aceste administrații cer mereu bani de la Guvern pentru a-și onora obligațiile financiare. La începutul lunii februarie, Guvernul a decis să scoată din Fondul de rezervă 856 de milioane de lei pentru a ajuta 55 de primării de municipii care se confruntau cu o adevărată criză financiară. Banii au fost alocați pentru finalizarea unor investiții deja începute și pentru activități curente. Evident, a fost un motiv de scandal această alocare financiară, pentru că primarii din opoziție au reclamat că banii au fost distribuiți după bunul plac al premierului. Nu este pentru prima dată când Guvernul condus de Marcel Ciolacu trimite bani primăriilor din Fondul de rezervă. Nu mai departe de luna noiembrie Executivul a trimis către primării 1,58 de miliarde de lei pentru plata unor cheltuieli curente şi de capital şi pentru continuitatea unor programe de investiţii derulate de 3.044 de unităţi administrativ-teritoriale. Și Guvernul Ciucă a trimis, în timpul mandatului său, miliarde de lei din Fondul de rezervă pentru acoperirea cheltuielilor la primării. De exemplu, în decembrie 2021 aloca peste 476 de milioane de lei pentru 105 primării, în octombrie 2022 trimitea 726 de milioane de lei către 3.080 de primării, iar în decembrie mai trimitea aproape un miliard de lei pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli de strictă necesitate precum cheltuieli de funcţionare ale 2.833 de primării.
Datoria administraţiei publice locale a urcat în noiembrie 2023 la 19,72 de miliarde de lei, de la 18,897 de miliarde de lei în octombrie 2023, din care 19,67 de miliarde de lei reprezentau datoria pe termen mediu şi lung. Din cele 19,72 de miliarde de lei, 15,115 miliarde de lei reprezentau datoria internă, iar 4,605 miliarde de lei – datoria externă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Multe primării nu-și pot plăti nici măcar angajații
România are cea mai mare cheltuială cu administrația publică din UE: 3% din PIB, la egalitate cu Ungaria. Nu mai puțin de 651 de comune din România (23% din primăriile rurale) nu au avut, în 2022, venituri proprii nici măcar pentru a plăti salariile angajaților, potrivit unei analize realizate de cursdeguvernare.ro pe baza datelor publicat de Ministerul Dezvoltării. Județul Vaslui era campion la acest capitol, cu 57 de comune fără venituri proprii în 2022, reprezentând peste 70% din totalul de 81 de comune din județ. De asemenea, bugetele a 412 comune (15% din primăriile rurale) din România au înregistrat venituri proprii mai mici decât subvențiile primite de la bugetul central. Conform analizei citate, în România, 415 unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), adică 15% din total, aveau mai puțin de 1.500 de locuitori, pragul minim prevăzut pentru comune în legislația în vigoare. De asemenea, 900 de localități, inclusiv unele orașe, aveau sub 2.000 de locuitori. Cu excepția, Ilfovului, toate celelalte județe au în compunere localități cu venituri care nu pot acoperi nici măcar cheltuielile de personal, aici fiind cuprinși și asistenții sociali, dar și însoțitorii persoanelor cu dizabilități. În 2021, doar 32 de primării din 3.200 reușeau să își acopere cheltuielile din încasări, declara ministrul Dezvoltării de la acea vreme, Cseke Attila. Comentând această situație, el spunea că dacă s-ar face o reorganizare teritorială doar după acest criteriu „am rămâne cu un Consiliu Județean, două municipii, patru orașe și 32 de comune în toată România”.
2.862 de primării de comune există în România, iar în aceste unități administrativ teritoriale trăiește circa 49% din populația țării.
Primarii se plâng că Guvernul le ia banii
Confruntate cu un mare deficit financiar, anul acesta primăriile au mai primit o lovitură. Prin Legea bugetului de stat suma reprezentând impozitul pe venit estimată a fi încasată în 2024 la bugetul de stat este de circa 45 de miliarde de lei. Un sfert din totalul acestei sume – 11 miliarde de lei – provine din impozitarea veniturilor pe salarii, pensii, dividende și jocuri de noroc. Acești bani rămâneau la primării, dar Guvernul a decis redirecționarea acestor încasări la bugetul de stat. Premierul Ciolacu explica însă că a fost obligat să ia această măsură ca urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, care stabilea că acești bani sunt venit la bugetul de stat, dar promitea că va fi găsit un mecanism pentru compensarea acestei pierderi. Deocamdată acesta nu a fost găsit, iar primarii deja cer bani Guvernului pentru acoperirea cheltuielilor, deși au trecut mai puțin de trei luni din acest an.
Digitalizarea ar trebui să subțieze schema de personal
Digitalizarea administrației publice centrale și locale a fost declarată de Guvern prioritate națională, iar introducere ei până la nivelul de comună va duce la simplificarea relației dintre cetățean și autorități. Realizarea cloud-ului guvernamental, un proiect cu o valoare investițională de circa 500 de milioane de euro, va oferi cetățenilor un acces facil la o serie de servicii pentru care astăzi trebuie să stea la coadă în fața ghișeelor. De la înscrierea copiilor la grădiniță, la eliberarea actelor de stare civilă, de la digitalizarea diplomelor de studii la permisul auto digital, toate aceste aplicații se vor regăsi în viitorul cloud guvernamental. Primele aplicații ar urma să fie disponibile chiar de la sfârșitul acestui an, asta în cazul în care nu ne vom pierde într-un hățiș de contestații ale licitațiilor, promite ministrul Digitalizării, Bogdan Gruia Ivan. Digitalizarea acestor servicii, care astăzi sunt mari consumatoare de timp și necesită un aparat funcționăresc stufos, ar trebui să ducă inclusiv la reducerea cheltuielilor de funcționare ale administrației, prin reducerea numărului de personal.