Primăriile din județul Vaslui pot, în sfârșit, să-și facă bugetele pe 2026. Luni, 20 aprilie, Consiliul Județean s-a întrunit într-o ședință extraordinară online și a împărțit banii pe care statul îi dă comunelor, orașelor și municipiilor prin intermediul CJ. Problema e că sumele sunt de-a dreptul mizere față de cât au cerut primarii: în loc de 1,28 miliarde de lei cât ar fi nevoie doar pentru a ține primăriile deschise și a duce la capăt proiectele începute, s-au repartizat fix 43,7 milioane. Adică aproximativ 3% din necesar. “Atât s-a putut”, a fost, pe scurt, explicația de la județ. Pe scurt, din impozitul pe venit pe care îl plătesc angajații și firmele, o parte ajunge la bugetul de stat și de acolo se întoarce la primării pe mai multe căi. 63% merg direct la primăria pe al cărei teritoriu lucrează oamenii — banii ăștia au fost deja virați la începutul lui aprilie. Restul, aproape 40% împărțit pe mai multe cote, trece prin filtrul Consiliului Județean, care decide cine cât primește. Exact despre acești bani a fost vorba la ședința de luni. Fără decizia CJ, primăriile nu puteau să-și închege bugetele, motiv pentru care am ajuns la mijlocul lui aprilie fără bugete locale aprobate. Cifrele care bat la ochi
Cele 86 de primării din județ primesc, în medie, între 300.000 și 700.000 de lei. Pentru unele, suma e o picătură într-un ocean. Și mai ciudate sunt diferențele mari între comune asemănătoare ca mărime. Bogdănești și Blăgești iau doar câte 100.000 de lei. Alte 11 comune — 200.000 de lei. La capătul celălalt, Grivița ia 900.000, iar Codăești, Vutcani, Zorleni și Hoceni câte 800.000. La orașe și municipii, Negrești primește jumătate de milion, Murgeni 700.000, Vasluiul și Bârladul câte un milion, iar Hușiul — care a primit cel mai puțin direct de la stat — ia 3,5 milioane de lei de la CJ. Potrivit unor surse din interiorul Consiliului Județean, înainte de ședința de luni ar fi existat o altă variantă a repartizării, în care mai multe primării conduse de PNL ar fi urmat să primească sume mai mari. Aceeași surse susțin că președintele CJ, Ciprian Trifan, ar fi intervenit personal și ar fi tăiat semnificativ din sumele destinate acestor primării, chiar înainte ca proiectul să ajungă pe masa consilierilor județeni. Am solicitat un punct de vedere oficial conducerii CJ Vaslui pe marginea acestor aspecte și vom reveni cu răspunsul atunci când îl vom primi.
De ce s-ar fi supărat Trifan: un nume care îi dă fiori
Motivul din spatele nervozității, spun sursele noastre, ar fi un singur nume: Marius Arcăleanu. În culisele politice vasluiene se vorbește tot mai des despre posibilitatea ca Arcăleanu să fie numit prefect al județului — iar pentru Trifan, asta ar fi o veste foarte proastă. Potrivit surselor, Arcăleanu ar avea ambiții mari pentru următoarele alegeri și ar viza chiar scaunul de președinte al CJ. Adică exact scaunul pe care stă acum Trifan. Până acum, relația dintre Consiliul Județean și Prefectură a fost una liniștită, fără frecușuri serioase. Venirea lui Arcăleanu la Prefectură i-ar spulbera actualului președinte al CJ această liniște.
Ce poate să facă, de fapt, un prefect împotriva unui președinte de CJ
Mulți oameni cred că prefectul e o funcție mai mult decorativă. Nu e deloc așa. Prefectul este “ochiul Guvernului” în județ și are instrumente legale concrete prin care îi poate complica viața unui președinte de Consiliu Județean, fără să iasă cu nimic din lege:
Prefectul verifică legalitatea tuturor hotărârilor date de CJ și de președintele acestuia. Dacă i se pare că o hotărâre nu e în regulă — fie că e vorba de o repartizare de bani, o achiziție sau o numire —, o poate ataca la tribunal. Din momentul în care o atacă, acea hotărâre este suspendată automat până când judecătorii se pronunță. Asta poate dura luni bune, iar între timp banii nu se cheltuiesc, proiectul nu merge mai departe, totul stă pe loc. În plus, un prefect poate oricând să ceară Curții de Conturi să verifice cum au fost cheltuiți banii publici la CJ, poate sesiza ANI dacă suspectează conflicte de interese sau chiar DNA-ul dacă găsește indicii de fapte mai grave. Un prefect care are motive politice să fie incomod poate, practic, să paralizeze activitatea unui președinte de CJ luni sau ani întregi. Exact asta, spun sursele, l-ar îngrijora pe Ciprian Trifan la gândul că Arcăleanu ar putea ajunge la Prefectură. În aceeași ședință, CJ a împărțit și banii pentru drumuri. Fiecare comună primește, în general, 50.000 de lei pentru reparații. Excepție face Roșiești, ale cărei drumuri sunt distruse de camioanele care merg la groapa de gunoi ecologică a județului — primăria de acolo ia 925.000 de lei. Sume ceva mai mari primesc și Coroiești, Delești, Crețești, Laza, Oltenești, Pungești și Voinești, comune care încă au multe drumuri de pământ sau pietruite. Pentru drumurile județene, CJ și-a păstrat 15 milioane de lei din cele aproape 22 de milioane primite în acest scop de la Guvern.