Marius Sava, un împătimit cultivator de mere din județul Vaslui, s-a hotărât să aducă în România „Malus sieversii”, strămoșul adevărat al mărului obișnuit. Vasluianul va călători 3.000 de kilometri, până în Kazakhstan, unde speră că va putea găsi puieți sau semințe de măr sălbatic. „Mărul de aur”, denumit astfel de cercetători datorită rezistenței la dăunătorii naturali, crește numai în zona munților Altai din sudul Kazakhstanului și Tian Shan, în China, și este pe cale de dispariție. Puieții de măr sălbatic sunt atât de rari, încât au ajuns obiect de speculă, iar o simplă sămânță costă de la 10 dolari în sus!

Loading...

În urmă cu șapte ani, după mai multe teste genetice, Malus Sieversii a fost declarat în mod oficial strămoșul tuturor soiurilor de mere din lume, de la Golden Delicious, Strakinson și Grany Smith, până la tradiționalul Măr Domnesc sau Pătul de la noi. Specia făcuse obiectul atenției cercetătorilor încă din secolul al XIX-lea, când un cercetător german l-a descoperit în zona munților Altai din Kazakhstan.
Marius Sava, un vasluian împătimit cultivator al acestor fructe, spune că a auzit pentru prima oară despre această specie în urmă cu trei ani și de atunci visează numai la grădini de meri sălbatici. Departe de a fi cu capul în nori, cultivatorul amator crede că va da lovitura în județ și chiar în întreaga țară dacă va reuși să cultive o mică grădină cu Malus sieversii. „Am avut două livezi de meri – una în județul Iași, comuna Roșcani, alta în județul Vaslui, în comuna Iana. A fost producție bună câțiva ani, dar mi le-au îngenunchiat gerul și omizile. Oricât de mulți bani am băgat în ei, copacii îmi mureau de la lună la lună. Atunci am hotărât să mă opresc și să mă reorientez spre altceva. Am cumpărat o revistă de agricultură să văd ce se mai întâmplă în acest sector și am văzut un mic articol despre această specie de măr. De atunci numai la asta mă gândesc”, povestește Marius Sava. Păi și dacă moare și asta, mai ales că este atât de străin de țara noastră?, îl întreb. „Păi, asta e problema: specia asta nu moare decât cu barda sau toporul. Este foarte rezistent la frig și la dăunători. Ca un cazac! Are nevoie doar de apă din belșug, spațiu și răcoare. Fructul e tare, coaja este, la fel, foarte tare, seamănă cumva cu Mărul Pătul din Transilvania, ca să aveți o idee despre ce vorbesc’’, explică pasionatul.

3.000 de euro puși la bătaie pentru Malus Sieversii

Pentru că unui împătimit îi stă bine cu faptele, Marius Sava, s-a hotărât să călătorească până în Kazakhstan pentru a aduce puieți de măr sau măcar semințe. Va călători cu avionul până în Rusia, apoi cu autocarul până în Kazakhstan. O călătorie de peste 3 mii de kilometri pentru „strămoșul mărului”! „Am vreo 3.000 de euro strânși pentru călătoria asta. E mult de lucru. Numai cu vizele am stat pe la București o săptămână întreagă. Drept să vă spun, nu știu cum am să aduc puieții în țară… Sunt foarte scumpi și au ajuns și obiect de speculă, odată cu declararea speciei ca strămoș al tuturor soiurilor. Malus Sieversii oricum era pe cale de dispariție. Închipuiți-vă cam ce afaceri se fac în ziua de azi, când toată lumea ar vrea un copac din astă în grădină. Îmi pun totuși speranțe că voi găsi măcar semințe. Am înțeles că o sămânță costă de la 10 dolari în sus”, a mai spus Marius Sava.
În prezent, în sudul Kazakhstanului există doar câteva grădini, afaceri private, producția fiind trimisă în majoritate la export. „Am vorbit pe net cu diferiți cultivatori și mi s-a spus că trebuie să fiu extrem de atent cu specia, pentru că în ultimii ani a fost încrucișată cu diferite soiuri hibride asemănătoare, totul pentru o producție intensivă de mere. Acest lucru se întâmplă în zona orașului Alma Ata, capitala țării. Acolo găsești în piețe mere din acestea sălbatice, dar care nu sunt… chiar atât de sălbatice. O altă posibilitate pentru mine ar fi să mă aventurez în munții Altai și să descopăr singur specia de măr. Mulți producători de azi din Europa au escaladat munții pentru a găsi mărul. Și nu mă dau în lături nici eu, mi-am luat crampoane pentru așa ceva”, spune vasluianul.

„Mărul de aur”, un gigant de 12 metri!

Malus sieversii a fost descris prima dată de către Carl Friedrich von Ledebour, un naturalist german, care l-a identificat în zona munților Altai. În secolul trecut, biologul rus Nikolai Vavilov a efectuat cercetări în urma cărora a ajuns la concluzia că mărul domestic, existent astăzi sub forma unei multitudini de soiuri, își are originile în Malus sieversii. În 2010, testele genetice au confirmat teoriile mai vechi. Tulpina mărului sălbatic poate atinge o înălțime de 12 metri, cea mai mică înălțime a acestuia fiind de 5 metri. Fructul depășește 7 centimetri în diametru, fiind cel mai mare din toate speciile și soiurile. Diferă de variantele domestice prin faptul că frunzele copacului se înroșesc în proporție de 60% toamna, față de numai 2% la soiurile hibride.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.