cu 14 minute in urma
12 iunie 2025
De aproape un an de zile, Spitalul Municipal Dimitrie Castroian din Huși se scufundă într-o criză tot mai adâncă. Pacienții sunt cei care resimt cel mai dureros această cădere liberă a unei instituții cândva respectabile. Zeci de oameni vin în fiecare zi cu speranța unui tratament decent și pleacă, de cele mai multe ori, cu speranțele spulberate. Saloane goale, lipsă de materiale, personal insuficient și o atmosferă de nesiguranță — acesta este tabloul sumbru al spitalului în 2025. În spatele acestui dezastru se află o conducere ineficientă și un primar, Ioan Ciupilan, care schimbă managerii pe criterii de loialitate personală, nu de competență. De la izbucnirea scandalului în jurul fostului ministru al Sănătății, dr. Nelu Tătaru, alungat abuziv de la spital, nimic nu s-a îmbunătățit. Din contră, lucrurile s-au agravat.
Primarul Ciupilan a numit, în mai puțin de un an, mai mulți manageri interimari, fiecare cu sprijinul politic sau personal al domniei sale. Niciunul dintre aceștia nu a reușit însă să schimbe ceva concret. Incompetența, clientelismul și frica de a deranja „sforile” trase din biroul primarului au paralizat complet administrația spitalului. Între timp, datoriile cresc, furnizorii bat la ușă, iar medicii care încă mai rezistă se întreabă cât mai pot face față.
Paradoxul și mai revoltător este situația medicului Nelu Tătaru. Deși Tribunalul Iași a menținut decizia luată de fostul manager Bogdan Popa — decizie care i-a interzis abuziv accesul în spital — Tătaru a atacat această hotărâre cu recurs. În ciuda faptului că nu există nicio interdicție oficială care să îi împiedice exercitarea profesiei, conducerea actuală a spitalului, obedientă față de voința primarului, nu îndrăznește nici măcar să-i permită revenirea prin emiterea unei simple decizii.
De ce? Pentru că în Huși, în anul 2025, criteriile profesionale contează mai puțin decât orgoliile personale.
Suferința bolnavilor – o dramă ignorată de autorități
În tot acest timp, în spitalul din Huși se scriu drame umane zi de zi. Pacienți în vârstă care nu mai găsesc tratamente esențiale, bolnavi cronici care nu mai beneficiază de consultațiile de care au nevoie, copii care sunt externați prea devreme pentru că nu există personal suficient. Mulți dintre acești oameni își pun ultima speranță în acest spital, singura unitate medicală din zonă. Dar degeaba: sistemul este sufocat de incompetență, iar conducerea locală privește totul cu cinism și pasivitate.