CRITICATĂ… Procuroarea Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, a declarat luni, la interviul susținut la Ministerul Justiției pentru ocuparea funcției de Procuror General, că una dintre soluțiile pentru celeritatea soluționării dosarelor și, implicit, a evitării prescripției în faza de urmărire penală o reprezintă acordurile de recunoaștere a vinovăției. Chiriac a subliniat că a folosit adesea acordurile de recunoaștere a vinovăției în activitatea de urmărire penală de la DNA Iași. Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat prestația Cristinei Chiriac la interviul organizat pentru postul de procuror general, afirmând că dosarul episcopului Hușilor Corneliu Onilă, pe care procuroarea Chiriac l-a ținut la sertar, este cea mai gravă problemă legată de această candidatură . „Nu văd cum ar putea fi aceasta o candidatură de luat în calcul în mod serios pentru o numire în funcția de procuror general al PICCJ”, a spus fostul ministru al Justiției.
Cristina Chiriac, candidat la funcția de procuror general al României, a pledat luni, în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției, pentru ca procurorii să folosească mai des acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații, ca o măsură de scădere a stocului de dosare la Parchete. „Prioritatea soluționării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru și să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluționate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate. A prioritiza dosarele care nu necesită un probatoriu extrem de ridicat și a soluționa cât mai repede aceste dosare tocmai pentru a nu mări și mai mult stocul de dosare, care deja există și este foarte mare la nivelul Ministerului Public. Aș utiliza cât mai eficient instituția acordului de recunoaștere a vinovăției, o instituție care în cadrul serviciului pe care l-am condus am aplicat-o destul de frecvent”, a spus Cristina Chiriac. În timpul interviului, Cristina Chiriac a fost întrebată dacă aceste acorduri de recunoaștere a vinovăției ar putea fi utilizate mai des la Parchetele din teritoriu, pentru infracțiuni la siguranța pe drumurile publice, patrimoniu sau furt calificat. „Cred că acest instrument nu se folosește destul de des la nivelul Parchetelor locale, deoarece concepția procurorului este că, dacă trebuie să facă un acord de recunoaștere a vinovăției, mai bine ar face rechizitoriu. Și cred că nu îi sunt explicate pe deplin care sunt avantajele acestui instrument, care poate fi folosit în vederea sesizării instanței. Din punctul meu de vedere, pentru a convinge procurorii să recurgă la acest instrument, trebuie făcută o analiză pe practica judiciară. În sensul că, dacă pedepsele aplicate pentru genul de infracțiuni pentru care se încheie acord de recunoaștere sunt în anumite limite, limite pe care oricum procurorul le poate negocia la nivelul urmăririi penale, atunci speranța că va primi o pedeapsă mai mare pentru fapta pentru care procurorul l-a cercetat nu este justificată. (…) Folosirea acestui instrument presupune eficiență, rapiditate și lipsă de posturi. Și degrevarea instanțelor”, a răspuns Cristina Chiriac.
Despre relația cu presa
În cadrul interviului, ea a abordat și relația pe care Ministerul Public ar trebui să o aibă cu presa. „În ceea ce privește relația cu mass-media, trebuie făcută în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Așa cum am precizat în proiect, este esențial să existe din partea Ministerului Public și în special din partea procurorului general o reacție fermă și justificată cu privire la anumite tipuri de infracțiuni care stârnesc îngrijorările societății, explicate într-un mod clar competențele Ministerului Public. Trebuie explicat clar ce poate face Ministerul Public și ce dorește opinia publică de la Ministerul Public și trebuie să existe o comunicare în acest sens pentru ca publicul, prin intermediul mass-mediei, să înțeleagă competențele și gradul de intervenție a Ministerului Public în anumite fenomene infracționale”, a spus Cristina Chiriac. Pe parcursul interviului, din cauza emoției firești, Cristina Chiriac a făcut greșeli în exprimare, pe alocuri greu de înțeles, iar la unele întrebări a răspuns destul de puțin.
Dosarul fostului episcop al Hușilor, cea mai mare problemă a procuroarei Cristina Chiriac
CĂLCĂIUL LUI AHILE… Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, a criticat prestația procuroarei Cristina Chiriac la interviul organizat de Ministerul Justiției pentru postul de procuror general. „Impresia după vizionarea interviului la care a participat doamna procuror Cristina Chiriac pentru funcția de procuror general al PICCJ a fost una deplorabilă. A citit prezentarea de pe foaie, a avut numeroase poticneli și nu a răspuns convingător la unele întrebări. De exemplu, în prezentare nu a spus aproape nimic relevant despre procurorii anume desemnați pentru anchetarea magistraților (acel „SIIJ 2.0” inventat de Cătălin Predoiu). Deși a fost întrebată pe acest subiect de ministrul Marinescu, a oferit un răspuns subțire, rezumat la două fraze banale”, a spus Stelian Ion într-o postare pe rețelele sociale. „Impresia generală a fost aceea a unui candidat extrem de stresat, cu mult trac, lipsit de substanță și anvergură. Dincolo de prestația de la interviu, care poate fi explicată prin presiunea transmiterii live și prin lipsa exercițiului comunicării publice, există însă alte <
Presiunea publică a făcut ca dosarul lui Onilă să fie redeschis
… „Potrivit unei investigații jurnalistice realizate de Ovidiu Vanghele, Diana Oncioiu și Vlad Stoicescu, deși ar fi existat informații privind abuzuri sexuale săvârșite de episcopul Hușilor asupra unor minori de la seminar, ancheta penală ar fi fost orientată de doamna procuror Chiriac exclusiv împotriva unor preoți acuzați de șantaj, fără a fi pus sub acuzare episcopul pentru faptele de viol. La acel moment, probele ar fi fost ignorate și ascunse, deși, potrivit legii, exista obligația sesizării organului competent pentru continuarea cercetărilor. Ulterior, în urma presiunii publice, cazul a fost redeschis, iar episcopul a fost cercetat și condamnat pentru viol la ani grei de închisoare. Dacă se confirmă că existau încă din faza inițială elemente suficiente pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, omisiunea doamnei procuror ar fi una extrem de gravă”, a mai spus fostul ministru al Justiției.