* la Iași, unul dintre cele mai importante centre universitare din țară, procentul femeilor cu studii universitare este de aproximativ 19%, încă departe de liderii naționali și europeni * la celălalt capăt, în județe precum Vaslui sau Botoșani, procentele coboară sub 10% * acolo, educația universitară rămâne excepția, nu regula * avem, în esență, o fractură educațională profundă, care urmează fidel liniile dezvoltării economiceRomânia trăiește un paradox care ar trebui să zguduie din temelii orice dezbatere despre viitor: după unul dintre cele mai spectaculoase salturi educaționale din Uniunea Europeană, ascensiunea femeilor pare să se oprească brusc. Iar semnele nu mai pot fi ignorate. Datele oficiale publicate de Eurostat arată clar: România este astăzi la coada Europei în ceea ce privește proporția tinerelor cu studii universitare. Doar aproximativ un sfert dintre femeile între 25 și 34 de ani au o diplomă de facultate. În restul Uniunii, realitatea este complet diferită: una din două tinere are studii superioare.Este o diferență care nu mai poate fi pusă pe seama trecutului. Este o realitate a prezentului.Și totuși, povestea nu a început așa. Din contră. Dacă ne uităm în urmă cu două-trei decenii, România pornea de la un nivel dramatic de scăzut. Pentru generația femeilor care astăzi se apropie de pensie, studiile universitare erau aproape un lux: puțin peste 10% aveau o diplomă.A urmat însă o explozie educațională. În doar două generații, procentul a crescut la 30% în rândul femeilor de 35–44 de ani. Un salt de peste 150%, printre cele mai mari din întreaga Uniune Europeană. România recupera rapid, aproape incredibil, un decalaj istoric. Era, fără exagerare, o revoluție.Apoi, ceva s-a rupt. Cea mai tânără generație analizată — femeile între 25 și 34 de ani — nu mai continuă acest drum. În loc să urce spre media europeană, România rămâne blocată în jurul a 26%. Mai grav, raportat la media UE, progresul se inversează. Dacă generația anterioară ajunsese să recupereze o parte importantă din decalaj, tânăra generație cade din nou în urmă.Exemplul Italiei este grăitor. Două țări care au pornit de jos, aproape în paralel. Două traiectorii similare — până de curând. Astăzi însă, Italia a depășit 38%, în timp ce România rămâne blocată. Diferența se transformă rapid într-o prăpastie.Paradoxul românesc: femeile domină educația, dar sistemul pierde teren Există însă un paradox care complică și mai mult tabloul: în România, femeile sunt mai educate decât bărbații, indiferent de vârstă.Diferențele sunt clare, mai ales în generațiile adulte, unde decalajul ajunge la 8 puncte procentuale. Femeile continuă să fie motorul educației superioare. Aleg mai des facultatea, finalizează studiile în număr mai mare și domină statisticile.Și totuși, chiar și cu acest avantaj, nivelul general rămâne scăzut. Cu alte cuvinte, femeile performează mai bine într-un sistem care, per ansamblu, nu mai ține pasul cu Europa.Harta educației feminine spune o poveste și mai dură. Există o Românie urbană, conectată, competitivă — și o Românie care rămâne blocată în urmă.În București, aproape 4 din 10 femei au studii universitare. Este un nivel comparabil cu multe state vest-europene. Urmează Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov — poli economici și universitari care atrag tineri și oportunități.La Iași, unul dintre cele mai importante centre universitare din țară, procentul este de aproximativ 19%. Un nivel decent, dar încă departe de liderii naționali și europeni. La celălalt capăt, în județe precum Vaslui sau Botoșani, procentele coboară sub 10%. Acolo, educația universitară rămâne excepția, nu regula.Este, în esență, o fractură educațională profundă, care urmează fidel liniile dezvoltării economice.Legătura dintre educație și venituri este mai clară ca niciodată. Zonele cu cele mai multe femei cu studii universitare sunt și cele cu cele mai mari salarii. Corelația este puternică, aproape imposibil de ignorat.La nivel european, diferențele sunt uriașe: cei cu studii superioare câștigă, în medie, cu peste o treime mai mult decât cei cu educație medie și cu aproape 70% mai mult decât cei fără liceu. În România, aceste diferențe sunt și mai accentuate.Cu alte cuvinte, educația nu mai este doar o alegere — este o linie de demarcație între două lumi economice complet diferite.Dincolo de statistici, problema este mult mai profundă. Educația femeilor influențează direct nu doar cariera lor, ci și viitorul copiilor, structura pieței muncii și capacitatea unei economii de a crește. În majoritatea țărilor dezvoltate, progresul economic este alimentat de capitalul uman — oameni educați, adaptați, capabili să inoveze. România pare însă prinsă într-un moment critic: are generațiile care au recuperat, dar riscă să le piardă pe cele care vin din urmă. Carmen DEACONU