Profesorul Vasile Cotiugă, cel care a schițat o nouă înfățișare administrativă a județului, a luat în considerare câteva criterii de ordin istoric (legături și apartenență a unor așezări la vechile plase), geografic (de-a lungul cursurilor de apă, așa cum s-a dezvoltat și rețeaua de drumuri), respectiv după distanța satelor componente față de un viitor centru al noii comune (nu mai mult de 20 km).
Autorul acestuia reconfigurat și personalul administrativ: un angajat la 400 de locuitori și un consilier la cel puțin 1.000 de oameni, dar nu mai mult de 17 aleși într-un consiliu local. Practic, ar fi de trei ori mai puțini primari, viceprimari, secretari de comună și consilieri locali, iar numărul angajaților din administrația locală s-ar înjumătăți. Asta ar echivala cu o reducere a cheltuielilor de personal cu cel puțin un sfert, respectiv cu circa 120 de milioane de lei. Ultima situație centralizată a veniturilor și cheltuielilor indică un total de 434 de milioane de lei la acest capitol pentru comunele ieșene în 2024.
Dar ce spun primarii despre reconfigurarea administrativă a județului?
„Nu poți să aplici principii ale economiei de piață pe organizarea administrativ-teritorială comunistă”
O asemenea comasare ar fi benefică dacă nu deranjează deprinderile comunităților locale, spune Ion Tănasă, primarul comunei Popricani. El s-a declarat un susținător al unirii comunelor „pentru că nu mai putem continua așa”.
„Nu poți să aplici principii ale economiei de piață pe organizarea administrativ-teritorială comunistă”, a subliniat primarul din Popricani.
Pe de altă parte, el a remarcat că volumul de muncă pentru funcționarii din primării este diferit de la o comună la alta, dar că diferențele salariale sunt mici.
În propunerea istoricului Vasile Cotiugă, comuna Popricani ar urma să se unească cu Țigănași și Victoria. Iulian Chirilă, primarul comunei Țigănași, s-a declarat în favoarea acestei reforme pentru că „în viitorul foarte apropiat nu mai putem rezista așa, mai ales comunele care au venituri foarte scăzute”.
Cum ar împăca trei comune primarul de la Țigănași?
Iulian Chirilă a propus o corecție la studiul profesorului Cotiugă: „Aș vedea Popricani cu Victoria o comună, Țigănași cu Probota și cu Vlădeni o altă comună, Șipote, Plugari și Andrieșeni o comună, iar Roșcani, Trifești și Bivolari o altă comună”. Pe criteriile menționate, istoricul a grupat Vlădeni și Andrieșeni, Șipote, Plugari și Fântânele, respectiv Bivolari, Trifești, Roșcani și Probota.
„În trecut, au mai fost sate care au aparținut altei comune decât acum, sunt niște relații între aceste comune. Cândva, Țigănași făcea parte din raionul Vlădeni”, a motivat primarul, menționând ce sate s-au aflat în ce comune la un moment dat.
Iulian Chirilă a admis că, dacă s-ar uni cele trei comune, este posibil să nu mai fie el. Mergând mai departe, edilul din Țigănași mai spune că, după eventuala comasare, primăriile din fostele comune vor continua să funcționeze cu un număr redus de angajați: „de la contabilitate, pentru ca localnicii să-și poată plăti taxele și impozitele, de la registrul agricol și de la asistență socială, pentru că e mult de lucru acolo.” El a menționat că, acolo unde e posibil, dacă primarul e dintr-o fostă comună, atunci vicele și administratorul public ar putea să fie din celelalte, pentru că trebuie o anumită echitate, a mai spus edilul de la Țigănași.
Hârtiile de care depindem
„Dacă pe viitor va avea loc o comasare – și va fi probabil – comuna Victoria nu are o alternativă mai bună decât Popricaniul. Spre Golăiești e peste mână, iar spre Aroneanu nu este drum”, a explicat Daniel Crețu, primarul comunei Victoria.
El crede, pe de altă parte, că cele trei comune propuse să devină una singură ar însuma 20 de mii de locuitori. Prea mult pentru o comună, a adăugat el, aducând astfel un argument în favoarea omologului său de la Țigănași, care își vede comuna în altă uniune, cea cu Vlădeni și Probota.
Daniel Crețu mai întrevede o problemă: „Credeți că în următorii ani ne vom informatiza și digitaliza serviciile așa de repede? Sunt destui oameni care nu se descurcă”, ne-a spus primarul, arătând nu doar către plăți, ci și spre de care depindem.
„Dacă vrei să-ți faci un act de stare civilă, trebuie să mergi acolo”, a dat el un exemplu, apoi încă unul, din domeniul asistenței sociale – unde nu e vorba doar de dosarele celor asistați, dar și de plata alocațiilor, a burselor copiilor. „Dacă ar dispărea toate solicitările astea, atunci ar fi foarte OK”, a arătat primarul.
Daniel Crețu a făcut comparație și cu vestul Europei, unde comune cu mai puțin de 1000 de locuitori pot să existe fără probleme – dar sunt cele care de mult timp au rețele de utilități. „Întâi trebuie să ne dezvoltăm și apoi să ne unim”, a conchis primarul Victoriei.
Primărița din Ciortești, cu mandatul pe masă: „Dacă nu plantezi ceva de acum, ce va crește în 2028-2029?”
Un alt grup de comune propus în studiul istoricului Vasile Cotiugă este Ciortești-Dolhești-Schitu Duca.
„De multe ori, deszăpezim noi drumul județean spre Dolhești până vin utilajele de la Iași, pentru că satul Rotăria este mai aproape de comuna vecină”, ne-a spus primărița din Ciortești cum s-a stabilit deja o legătură între cele două comune.
Alina Apostol a menționat un istoric complicat al satelor din comună, dintre care unele au aparținut cândva raionului Codăești, acum o comună din județul Vaslui. Din acest punct de vedere, trebuie făcută o analiză foarte minuțioasă, a subliniat ea.
„Am un contract cu oamenii”, a revenit ea la necesitatea reformei administrative .
„Dar, în situația de astăzi, vă spun cu toată sinceritatea: în 2028 nu mai candidez, nu la Ciortești, nu în varianta asta în care nu avem bani să achităm funcționarea. Nu mai vorbim de investiții, de programe noi de finanțare care nu se întrevăd”, a subliniat Alina Apostol. „Dacă nu plantezi ceva de acum, ce va crește în 2028-2029?”, a întrebat ea retoric.
Până la alegerile locale din 2028 ar fi timp să se modifice limitele administrative în interiorul județului, cu condiția ca dezbaterile să înceapă acum, a mai spus Alina Apostol. Studiul profesorului Cotiugă este un punct de pornire. Altfel, „o adeverință pentru buletin o poate da un funcționar fără să aibă primar. La fel și un dosar de alocație”, a conchis primărița, avertizând în final că reorganizarea administrativă e o cerință pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD), dar și jalon în PNRR.
De ce sunt și primari sceptici
Primarul comunei Schitu Duca s-a arătat mai sceptic, estimând că un proces de reorganizare – altfel necesar – va fi de durată. În plus, Grigore Corciovă a menționat trendul de dezvoltare. El a dat exemplul navetiștilor, care la Schitu Duca sunt mult mai puțini decât cei care locuiesc în suburbiile municipiului. Primarul a amintit de reforma administrativă „mare”, cea în care județele ar urma să se unească în regiuni. „Să începem cu județele, apoi să ajungem la nivelul comunelor”, a mai spus el, subliniind că nevoia de investiții pe kilometrul pătrat este aceeași peste tot.
„Nimeni nu va fi de acord, toți suntem subiectivi”, s-a arătat și mai sceptic primarul comunei Dolhești. Iulian Tăbăcaru a admis însă că, „dacă se decide la centru, vom avea atunci normele și ce trebuie făcut”. Altfel, primarul spune că s-ar fi descurcat dacă nu ar fi avut datorii mari la bugetul local. Este vorba de cofinanțările proiectelor începute peși „Anghel Saligny” care au necesitat contractarea unui împrumut de la Trezorerie, de asemenea cu dobândă mare, ne-a spus primarul Dolheștiului.
Primarul Țuțorei: comasarea comunelor trebuie să aducă beneficii locuitorilor
„Este pregătită România de o astfel de reformă administrativ-teritorială?”, a întrebat Cristinel Albu, primarul comunei Țuțora – care ar fi unită cu Tomeștiul în studiul profesorului Vasile Cotiugă. O reformă administrativă nu mai înseamnă că dispar funcțiile de primar, viceprimar și mandatele de consilieri locali.
„Vorbim despre tot ce înseamnă evidența persoanelor, registrul agricol, asistență socială”, a subliniat el. Primarul a evidențiat avantajele comunelor din vecinătatea municipiului Iași, dar și al variantei în care comuna pe care o conduce s-ar uni cu una mai mare, Tomeștiul. În același timp, efectul unei comasări de comune trebuie să fie benefic locuitorilor, arătat el, dând exemplul distanței până unde trebuie să meargă un sătean pentru o adeverință.
Dar ce ar trebui făcut pentru ca o asemenea reformă să aibă ca rezultat creșterea confortului cetățenilor?
„Dacă ne uităm la țările din vestul Europei, acolo sunt centre administrative unde omul nu ajunge niciodată: totul este online, documentele sunt găsite foarte repede, orice tranzacție, inclusiv cu un autovehicul, se face fără să ajungă acolo”, a comparat primarul Țuțorei.
Pe de altă parte, dacă cineva crede că prin reformă vor scădea costurile cu administrația, se înșală, avertizează Cristinel Albu. Explicația lui este că angajații primăriilor vor trece la categoria „comună mare”, respectiv de la comună de gradul 3 la comună de gradul 1, și salariile vor crește consistent. „Nu sunt împotriva reformei administrative, dar fără bazele dezvoltării comunităților din mediul rural nu vom face nimic. Pe hârtie e foarte simplu, dar sunt foarte multe lucruri de pus la punct pentru această reformă administrativă”, ne-a mai spus primarul comunei Țuțora.