CRIZÃ…Dupã o lungã perioadã de secetã în care fermierii vasluieni s-au confruntat cu problemele legate de suprafetele cultivate si calamitate, anul acesta noi probleme au apãrut, mult mai grave, din câte se pare. Prima dintre ele este legatã de pretul motorinei si cea de-a doua de preturile crescute la îngrãsãminte. Pentru a rezolva problema combustibililor, Guvernul Bolojan propune o reducere de 30 de bani la litru de motorinã în conditiile în care aceasta a sãrit de 11 lei pentru un litru. Acest lucru se traduce prin întârizeri la arãtura de primãvarã. De asemenea, pretul crescut la îngrãsãminte ar putea face ca unii dintre fermieri sã renunte la astfel de afaceri. Astfel, dacã la sfârsitul anului 2025, tona de îngrãsãminte se vindea cu 2.700 de lei, anul acesta pretul a ajuns la 4.300 de lei. Unul dintre cei mai cunoscuti si vechi fermieri din judetul Vaslui, Emil Enache, vorbeste despre probleme cu care ne-am putea confrunta incepând din toamna acestui an când cantitatea de cereale românesti s-ar putea diminua drastic. De asemenea, despre preturile mari la combustibili vorbeste si Florin Pârgaru, un alt fermier cunoscut din judetul Vaslui. În opinia lui, reducerea de 30 de bani propusã de guvernul Bolojan este un subiect care nici mãcar nu trebuie discutat. În plus, fermierul de la Poienesti vorbeste de problema depozitãrii cerealelor si crede cã aici ar trebui sã intervinã Guvernul pentru a asigura hrana românilor, cel putin de la o culturã la alta. Si asta în conditiile în care fermierii nu mai sunt interesati de stocare deoarece acest lucru înseamnã costuri suplimentare greu de acoperit.
Viata de fermier devine, pe zi ce trece, tot mai grea si acest lucru se poate vedea mai ales prin prisma ultimelor evenimente de la nivel mondial. Dacã, în anii din urmã, seceta pedologicã era cea mai gravã problemã cu care se confruntau fermierii vaslueni, anul acesta rãzboiul din Orientul Mijlociu pune sub semnul întrebãrii afacerile micilor fermieri. Si asta pentru cã preturile motorinei au explodat, ajungând astãzi sã depãseascã 11 lei pentru un litru. Guvernul Bolojan aruncã praf în ochii fermierilor si spune cã au în plan adoptarea unei reduceri temporare, pentru motorina agricolã, de 30 de bani/litru. Si asta în conditiile în care noul mecanism propus de ministrul Agriculturii ar putea fi solutia pentru a salva agricultura. Conform mecanismului, fermierii ar urma sã cumpere motorina direct de la pompã, fãrã accize si TVA, în locul sistemului actual de rambursare trimestrialã prin APIA, sistem considerat greoi si excesiv de birocratic. Tinând cont de faptul cã un necaz nu vine niciodatã singur, pe lângã preturile mari la motorinã, fermierii se confruntã si cu preturile ridicate la îngrãsãminte. Astfel, dacã în decembrie anul trecut tona de îngrãsãminte costa 2.700 de lei, acum aceasta a ajuns la 4.300 de lei. Diferenta ar însemna un efort financiar, în unele cazuri imposibil de trecut, pentru micii fermieri. Toate acestea se traduc prin întârzieri la lucrãrile de primãvarã, fie cã vorbim de arãturã sau de semãnat. Conform statisticilor, la nivel national vorbim de întârzieri pentru o suprafatã ce depãseste 3 milioane de hectare (dintr-un total de 12,8 milioane de hectare – n.r.).
Fermierii vasluieni în impas: „o poveste tristã pentru toti cei care muncesc pãmântul”
Am întrebat pe unul dintre cei mai cunoscuti fermieri din judetul Vaslui, Emil Enache. Aceste este de pãrere cã lucruile au fost scãpate de sub control si, în vremuri de crizã ai nevoie de politicieni puternici pentru a reusi sã treci peste probleme si sã supravietuiesti, politicieni care lipsesc acum României. „E o poveste tristã pentru toti cei care muncesc pãmântul si 30 de bani reducere, pentru un litru de motorinã, în conditiile în care aceasta costã mai mult de 11 lei, e un fir de nisip aruncat în desert. Dacã se va continua în acest ritm, atunci riscãm sã ajungem si la o crizã alimentarã. Atunci îi vom vedea pe responsabili dacã vor putea importa de prin America Latinã. Si asta dacã nu cumva mai apare vreo problemã ca cea de acum din Iran. Din pãcate politicienii nostri nu iau în calcul cã existã riscul ca unii fermieri sã renunte sã mai tinã pe linia de plutire astfel de afaceri si sã renunte. SI mai rãu e cã ceea ce s-a stricat nu mai poti repara. Aceste ferme trebuie sã fie tinute în functiune pentru a asigura hrana tãrii. Nu o vom face si greul îl vom resimti abia din toamnã. Deocamdatã fermierii mai au rezerve de grâu pentru piatã. Si asta pentru cã l-au mai tinut în speranta cã va mai creste pretul grâului dar, acest lucru nu s-a întâmplat si acum vând tot ce mai au sã-si acopere cheltuielile”, ne-a spus Emil Enache.
Criza îngrãsãmintelor, o problemã fãrã rezolvare
Legat de problema preturilor la îngrãsãminte, Emil Enache este de pãrere cã unii polticieni ar trebui dati exemplu. „Bolojan si ministrul Energiei se roagã acum pentru vânzarea ultimului combinat din România care ar putea lucra 365 de zile din 365 pentru a asigura necesarul de îngrãsãminte doar pentru fermierii din România. Dar este mai simplu sã închizi tot si sã plãtesti aproape dublu pe tonã. Ne-am mai certat si cu rusii, cei care produc, la ora aceasta, 46% din necesarul de îngrãsãminte la nivel global. Poate cã oamenii nu îsi dau încã seama dar ne asteaptã vremuri din ce în ce mai grele si tare mã tem cã vom ajunge la o crizã a hranei”, mai spune Emil Enache.
Florin Pârgaru: „30 de bani reducere, un subiect iritant ce nu meritã discutat”
Un alt fermieri cunoscut din judetul Vaslui, Florin Pârgaru, crede cã reducerea oferitã de Guvern nu înseamnã nimic. În schimb vorbeste despre alte probleme reale cu care se confruntã fermierii vasluieni, fie cã vorbim de fermieri mari sau mici. Este vorba de lipsa banilor necesari lucrãrilor agricole si faptul cã bãncile nu mai acordã împrumuturi pentru acestea. „Problema cu combustibilii este una mai veche. Acum pretul la motorinã a întrecut asteptãrile dar nu asta e cea mai mare problemã. Cea mai mare este legatã de lipsa lichiditãtilor, de banii necesari lucrãrilor. În anii din urmã motorina pentru agriculturã era subventionatã si primeai banii înapoi dupã câteva luni, chiar si 6-8 luni, prin APIA. Acum preturile au explodat. Si pentru a exemplifica luãm în calcul faptul cã, anul trecut, lucrãrile pentru un hectar de teren ajungeau la 1.000 – 1.200 de lei, anul acesta costurile au depãsit 2.000 de lei. La asemenea sumã, cu ce te ajutã cei 30 de bani, reducere de la Guvern? Mai grav este faptul cã unii dintre fermieri se bazau pe imputuri, inclusiv motorinã dar, de anul acesta, distribuitorii nu mai pot da motorinã si, am înteles cã, din toamnã, nici pestidice. În bãnci nu te poti duce pentru cã împrumuturile pentru agriculturã nu prea se mai acordã pentru cã veniturile din agriculturã nu mai sunt sigure. În schimb, din 2008, de aproape 20 de ani, pretul grâului a rãmas acelasi”, spune Florin Pârgaru.
Depozitarea cerealelor, o problemã pe care fermierii nu vor sã si-o mai asume
De asemenea, în opinia lui Florin Pârgaru, fermierii vasluieni si majoritatea fermierilor din tarã se confruntã cu o altã problemã mult mai gravã si anume aceea a depozitãrii cerealelor, problemã pe care nu vor sã si-o mai asume. „Deocamdatã producem cereale de trei ori mai multe decât consumãm si atunci se pune problema depozitãrii, problemã pe care fermierii nu vor sã si-o mai asume. Si asta pentru cã depozitarea însemnã costuri destul de mari si, pânã acum, o fãceau în speranta cã, dupã o perioadã de la recoltare, preturile vor mai creste doar cã acest lucru nu s-a mai întâmplat. Si atunci fermierii vor vinde chiar dacã vor face acest lucru altor tãri, europene sau nu. De aceea cred cã guvernantii ar trebui sã ia în seamã tocmai aceastã problemã si sã investeascã în capacitãti de depozitare a cerealelor care sã asigure consumul de la o recoltã la alta. Altfel ne vom confrunta cu probleme de genul cã vom sta sã privim cum noi, proprietari pe pâmânt, nu vom mai avea controlul productiei si cerealele vor pleca din tarã. Sunt deja firme mari, firme ce lucreazã 5.000 sau 10.000 de hectare care au renuntat si s-au închis. Si nu în ultimul rând, o altã mare problemã este legatã de viitoarea generatie care nu mai este atrasã de acest gen de afacere. Generatia noastrã încã mai munceste pãmântul dar generatiile viitoare nu par deloc interesate”, mai spune Florin Pârgaru.