REACȚIE… La hoție nu ne întrece nimeni. Cam asta pare să-și fi zis premierul Ilie Bolojan când s-a uitat pe programele naționale de stimulare a forței de muncă, finanțate anual de stat cu zeci de milioane de lei. O astfel de schemă de sprijin acordă unui angajator suma de 2.250 lei lunar pentru fiecare persoană cu probleme în a se angaja și aici ne referim la persoanele cu vârsta peste 45 de ani, la șomerii care au stat mai mult de șase luni fără serviciu sau la părinții care își cresc singuri copiii. Numai că, potrivit premierului Bolojan, în țară și implicit și în județul Vaslui, a fost pus la cale un mecanism prin care firmele de pază obțin bani frumoși de la stat. Acestea fac schimb de angajați și astfel încasează, pe nedrept acei 2.250 lei de persoană. În județul Vaslui au fost identificate 95 astfel de cazuri, iar județul fruntaș este Gorjul, unde numărul paznicilor angajați doar pentru acel stimulet financiar a depășit pragul de 1000. Pe locul doi se află județul Galați, cu peste 700 de agenți se securitate angajați doar anul trecut. Ilie Bolojan recunoaște că impactul bugetar al acestui program nu este chiar atât de mare, raportat la întreg bugetul național, dar chiar și așa a cerut măsuri astfel încât aceste „suveici” să dispară. Despre „suveicile” multinaționalelor, în schimb, care sunt scutite de plata impozitelor, premierul nu scoate un cuvânt.
Sub conducerea lui Ilie Bolojan, Guvernul României a devenit partenerul contabil al multinaționalelor, și mai puțin protectorul contribuabilului român. În loc să regleze și să limiteze transferurile de profit spre paradisuri fiscale sau subsidiare, guvernul le deschide porțile, iar românii rămân cu facturile, taxele și povara fiscală din ce în ce mai grea în umeri. Pentru a face rost de bani la buget, Bolojan caută, în aceste zile,în cele mai întunecate cotloane ale economiei naționale. Azi a identificat un mecanism tip „suveică” prin care statul pierde anual zeci de milioane de lei, iar în colimator au fost luat firmele de pază. Iată ce a scris premierul României cu privire la această risipă de bani. „O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate. Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe.
Un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forței de muncă prin care ar trebui să încurajăm oamenii să muncească și companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale. Astfel, printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă: șomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinți care își cresc singuri copiii. În schimb, angajatorul are obligația să mențină persoana respectivă în muncă cel puțin 18 luni. În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele multe angajări? În construcții, în industrie? Nu.
Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază. Iar un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Gorj și Galați.
În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția.
Astfel se creează un mecanism prin care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piața muncii” a precizat premierul Ilie Bolojan.
„Impactul poate părea mic, la scara întregului buget”
Primul ministru a cerut Ministerului Muncii luarea unor soluții pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. „Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria. Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip „suveică” doar pentru a se lua banii de la stat. Din acest motiv, la ultima ședință de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluții și luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală. Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât. Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”, a mai precizat Bolojan. Potrivit datelor publicate de premier, în anul 2025, la nivelul județului Vaslui, au fost înregistrate 95 de astfel de angajări ale agenților de pază, cele mai multe fiind înregistrate în Galați, Gorj, precum și în București.
Cu biciul pe români, cu pana pe corporații
Deși recunoaște că acest mecanism descris mai sus nu provoacă pagube prea mari în bugetul de stat, premierul Ilie Bolojan cere măsuri drastice, astfel încât banii să nu mai fie risipiți. Asta în ceea ce privește programele naționale de sprijinire a angajatorului român. În privința multinaționalelor, același premier are o altă optică, mult mai permisivă. Luna trecută, Executivul a adoptat o ordonanță care abrogă articolul 25.1 din Codul Fiscal, ridicând orice limită a deductibilității cheltuielilor plătite către firmele afiliate multinaționalelor din străinătate. Anterior, aceste cheltuieli puteau fi deduse doar până la 1%, o măsură menită să limiteze transferurile de profit în afara țării și să protejeze veniturile la bugetul de stat. Practic, noua reglementare le permite corporațiilor internaționale să „scape” cu banii în afara țării, diminuând artificial profitul realizat în România și implicit plata impozitului pe profit către statul român. În traducere simplă: mai puțini bani pentru școli, spitale și investiții publice, mai mulți bani pentru consultanță, management și alte servicii facturate de firmele lor din străinătate. ȘI ca această lovitură la adresa contribuabilului român să fie completă, ordonanța a fost adoptată fără dezbatere publică, fără transparență și prin asumarea răspunderii, ceea ce ridică serioase semne de întrebare despre cine influențează cu adevărat deciziile guvernamentale. În timp ce populația resimte tot mai acut inflația, scumpirile și stagnarea veniturilor reale, în timp ce angajatorii români sunt arătați cu degetul că fraudează bugetul cu mecanisme tip „suveică”, guvernul oferă un cadou nesperat, adică libertate fiscală absolută corporațiilor străine, la costul poverii fiscale tot mai mari pentru români.