cu 8 minute in urma
9 aprilie 2025
Într-un cadru solemn, la Mănăstirea Moreni din județul Vaslui, a avut loc o ceremonie religioasă de o mare încărcătură simbolică: tunderea în monahism a opt viețuitoare ale obștii mănăstirii. Slujba a fost oficiată de Preasfinția Sa Episcopul Ignatie al Hușilor și a marcat unul dintre cele mai importante momente din viața religioasă a celor care aleg calea monahală. Au fost tunse în monahism monahiile Parascheva Balan, Fanuria Crăciun, Macrina Busuioc, Lucia Busuioc, Alexandra Chiseliță, Chiriachi Gavriluță, Tecla Bărbuță și Ecaterina Duduman. Prin această rânduială, ele au depus voturile monahale ale sărăciei, fecioriei și ascultării, semn al renunțării totale la viața lumească.
Ritualul: între sacru și impact vizual puternic
Momentul tunderii presupune o succesiune de gesturi pline de semnificație: tăierea părului – simbol al lepădării de voia proprie, primirea hainelor monahale (cămașa, dulama, mantia, potcapul etc.), crucea pectorală, mătăniile, brâul și făclia. Este o slujbă de o frumusețe ascetică, dar care, în același timp, implică o doză de intensitate emoțională greu de ignorat. Imaginile surprinse în timpul ritualului – în care noile monahii stau întinse la pământ, cu fețele plecate și corpurile complet lipite de covor, în fața soborului de maici – sunt grăitoare. Este un tablou care, pentru privitorul obișnuit cu imaginea mai reținută a vieții monahale, poate părea ușor tulburător. Poziția celor opt femei, culcate la pământ, cu părul desfăcut și îmbrăcate în alb, amintește de un gest de supunere totală, de moarte simbolică față de lume, dar are și un impact vizual care poate trezi confuzie sau chiar neliniște. Pentru unii observatori, imaginile pot părea ieșite din comun. Poate nu prin ritual în sine, care urmează rânduieli vechi ale Bisericii Ortodoxe, ci prin intensitatea momentului surprins vizual, care contrastează puternic cu alte manifestări publice ale religiozității. Este o scenă care, fără explicațiile contextuale ale Bisericii, ar putea fi ușor interpretată greșit sau considerată prea dură.
Tradiție vie sau expresie exagerată?
Ceea ce pentru credincioși este un act de profundă smerenie și dăruire spirituală, pentru un ochi exterior poate ridica întrebări legate de forma și vizibilitatea unui astfel de moment. Nu puțini s-au întrebat dacă astfel de ritualuri ar trebui să fie atât de publice, mai ales în era rețelelor sociale, unde un cadru extras din context poate genera interpretări greșite. În apărarea acestui tip de slujbă stă tradiția ortodoxă milenară, care valorizează gesturile simbolice și trăirea mistică a credinței. Însă expunerea acestor imagini în spațiul public, fără o explicație teologică sau pastorală clară, riscă să alimenteze percepții deformate și reacții de respingere. Tunderea în monahism de la Mănăstirea Moreni a fost, fără îndoială, un moment de mare importanță spirituală pentru cele opt femei care au renunțat la lume pentru a-și dedica viața rugăciunii și slujirii divine. Cu toate acestea, imaginile care au circulat ulterior ridică o întrebare legitimă: cât de pregătită este societatea pentru astfel de manifestări ale credinței, atunci când ele sunt expuse vizual în forme atât de radicale? Un lucru e cert: ceremonia a fost autentică, profundă și respectuoasă față de canoanele ortodoxe. Dar pentru o parte din publicul larg, impactul ei vizual a fost cel puțin surprinzător.