Nicuşor Dan a semnat următoarele decrete de numire: Cristina Chiriac – procuror general, Marius Voineag – procuror adjunct al procurorului general, Viorel Cerbu – procuror-şef al DNA, Marius-Ionel Ştefan: procuror-şef adjunct al DNA, Marinela Mincă – procuror-şef adjunct al DNA, Codrin-Horaţiu Miron – procuror-şef al DIICOT, Alex Florenţa – procuror-şef adjunct al DIICOT.
Preşedintele nu a semnat decretul de numire a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici ca procuror-şef adjunct DIICOT.
Preşedintele a respins afirmaţiile conform cărora „numirile sunt ale PSD”.
„Aşteptarea pe care o am de la parchete şi implicit de la şefii parchetelor este o dinamizare a activităţii parchetelor pentru a răspunde aşteptărilor românilor pentru că românii văd corupţie – şi mare corupţie, şi corupţie în interacţiunea lor zilnică cu autorităţile statului. De marea corupţie se ocupă DNA, de corupţia curentă se ocupă Parchetul General. De la DIICOT doresc destructurarea marilor reţele de droguri şi a marilor reţele de evaziune fiscală”, a declarat Nicuşor Dan.
De asemenea, acesta spune că numirile procurorilor (Chiriac și Miron) sunt justificate profesional, fiind bazate pe reputația foarte bună a structurilor pe care le-au condus (DNA Iași și DIICOT Timișoara)
„Am fost foarte fericit când am văzut că doamna procuror Chiriac candidează și că domnul Miron candidează pentru DIICOT. Am fost și mai bucuros după ce au trecut de testul Ministerului Justiției și am fost extrem de surprins de atacurile la adresa lor.
În primul rând, această secție se ocupă de județele Iași și Vaslui. Avem trimiși în judecată președintele Consiliului Județean Iași, primarul din Iași, președintele CJ Vaslui, 20 de vameși și polițiști de frontieră, șeful vămii Iași, un rector, un deputat, un șef de spital, un ofițer DGA și aproximativ 20 de funcționari. Pentru patru ani, eu cred că este destul de bine.
S-a spus că are un milion de euro în cont – nu este adevărat. S-a spus că a ascuns probe – nu este adevărat. Nu a ascuns probe, ci le-a trimis la judecător. Nu au existat agresiuni și nu au fost minori în probele analizate.
Există o problemă: procurorii nu își pot apăra reputația public, pentru că regulamentul le interzice să vorbească. Dacă șeful nu îi apără, rămân cu acele acuzații. Asta trebuie schimbată.
În cazul jurnalistului, nu a fost vorba de supraveghere abuzivă, ci de o sesizare privind o tentativă de mită, ceea ce a dus la măsuri legale de supraveghere.
În dosarul uzat, s-a spus că a fost o eroare de procedură. Dosarul a trecut de camera preliminară, deci a fost validat de un judecător. Practica s-a schimbat ulterior printr-o decizie a Înaltei Curți din 2024.
S-a spus că activitatea DNA Iași a fost slabă în 2025. Nu este corect, pentru că trebuie luate în calcul și acordurile de recunoaștere a vinovăției. De asemenea, schimbările de jurisprudență au afectat modul în care se pot construi dosarele.
În 2024, aceeași secție DNA Iași a fost cea mai bună din țară pe indicatori.”
Șeful statului respinge criticile legate de numirile din parchete și susține că informațiile apărute în spațiul public sunt în mare parte false sau manipulate.
„S-a mai spus că foștii procurori-șefi vor conduce parchetele în continuare, din poziția de procurori șefi adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor șefi adjuncți sunt cele care sunt date de procurorul general, respectiv procurorul-șef, iar deciziile în cadrul Parchetului General și parchetelor specializate sunt luate de procurorul general. Procurorii-șefi adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie. De fapt, așa cum viceprimarul nu contează de fapt. Și nu o să știți să-mi dați viceprimari din România din anii ’90 sau din anii 2000, pentru că decizia nu este la ei.
Am fost la un protest la Cotroceni, printre altele, ca răspuns la mai multe acuze, pe diferite tonuri. Am spus: am de 100 de ori mai multe informații decât dumneavoastră și imediat, în anumite zone, «vai, săracul, l-au rupt serviciile de realitate».
Vreau să precizez că, în momentul în care am spus că am această informație, este o informație pe care, în mod nemijlocit, eu, după zeci de discuții cu zeci de procurori, mi-am format-o. Bineînțeles că am făcut asta pentru că acesta este jobul meu. M-am pregătit foarte serios pentru acest moment.”
Președintele adaugă că are „garanţia” că a făcut o „alegere bună” privind numirile la şefia marilor parchete.
„Cred că în momentul când românii au ales un președinte s-au așteptat să aibă un președinte care gândește cu capul lui.
Am acest mandat și am acționat cum am crezut mai bine. Cred că decizia e corectă. (…) Am garanția că această alegere este bună faţă de momentul pe care îl trăim”, a declarat şeful statului, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Cotroceni.
Nicușor Dan spune că a vrut o schimbare clară de direcție în Justiție și cere mai multă responsabilitate din partea tuturor. El subliniază că, dacă el greșește, va fi sancționat politic la alegeri, însă pune sub semnul întrebării faptul că formatorii de opinie nu sunt trași la răspundere atunci când greșesc.
De asemenea, întrebat dacă vom avea vreo soluție finală în dosarele Mineriadei și Revoluției, acesta a spus că lipsa unor soluții la aceste două dosare reprezintă un eșec al justiției.
„E o întrebare foarte bună. În linii mari noi știm ce s-a întâmplat. Chestiunea este cum asociem cu nume de oameni care chiar au activat în perioadele acelea. Asta e de lipsește, dar ce s-a întâmplat, mai ales la Mineriade, în opinia mea e foarte clar”, a declarat Nicușor Dan.
Întrebat de ce nu avem o soluție finală în aceste dosare până acum, șeful statului a răspuns: „E o chestiune de management”.
Întrebat dacă va numi un nou premier din partea PNL în perioada următoare, acesta a spus că sunt multe discuții informale în prezent, dar„nu e util să facem în spațiul public analiza lor” .