18.8 C
Vaslui
14 august, 2025

Mituri despre ouã si stiinta medicalã din spate. Iatã cum cad toate prejudecãtile despre consumul exagerat al acestui aliment

OUL, UN ALIMENT CONTROVERSAT?! …De câte ori ati auzit urmãtoarele fraze din gurile bunicelor grijulii: „Nu mai mânca ouã searã, cã nu o sã dormi bine!”, „Pe vremuri, oul îl mâncam doar de Paste, nu toatã ziua!”, „Nu ai voie mai mult de 3 ouã pe sãptãmânã, cã faci gãlbenare”, „O sã-ti creascã colesterolul”, „O sã faci tensiune”? Ei bine, niciuna din aceste „griji” nu este justificatã. Cititi mai jos o analizã despre cât de bune sunt ouãle în consumul de zi cu zi si cât de beneficice sunt în dezvoltarea si cresterea copiilor. Veti vedea cum cad toate miturile despre consumul exagerat de ouã si cât de bunã si sãnãtoasã este proteina din ouã. Paradoxal, aceastã proteinã este si ieftinã, dacã o privim într-o cheie pur economicã.

Iosif-Aliodor TIMOFTICIUC

Pe lângã colesterolul preluat din alimentatie, care nu reprezintã un procent atât de mare pe cât se crede, o bunã parte din acesta este produs în corpul nostru, de cãtre ficat. Exceptând cazurile rare ale oamenilor care suferã de boli genetice hipercolesterolemiante sau a celor care prezintã alte boli cronice, ficatul se descurcã bine-mersi sã echilibreze nivelurile de colesterol prin diverse mecanisme de transport si de depozitare. Cu sigurantã, termenii „HDL” si „LDL” sunt cunoscuti printre cititori, mai ales printre cei care frecventeazã laboratorul de analize, dar poate nu toti înteleg cu adevãrat ce înseamnã când aceste valori ies din parametri. HDL, cunoscut si ca „cel bun” este, pe scurt, colesterolul care ne protejeazã de „cel rãu”, sau LDL (colesterolul care provoacã multe decese prin infarct cardiac). Nu negãm faptul cã un ou contine mult colesterol, dar cele 200 mg sunt mai putin relevante, comparând cu cele 800 mg produse de ficatul nostru, zilnic. Nu mai spunem cã, unii dintre noi, asa-numitii „hipo-responsivi”, nici nu „stiu” sã-l digere pe tot.

, de la Universitatea Connecticut, în lucrarea sa de specialitate, a demonstrat faptul cã, inclusiv consumul a 2-3 ouã pe zi cresc marginal/nesemnificativ raportul HDL/LDL. Mai mult, cresterea majoritarã este a HDL-lului, adicã „cel bun”, care nu doar cã nu ne face rãu, ci ne ajutã sã combatem efectele negative ale dezechilibrelor LDL-lului. Pe scurt, mitul cã ouãle cresc semnificativ colesterolul si provoacã boli de inimã este contrazis de datele stiintifice.

Misterul culorii gãlbenusului

De unde provine coloratia gãlbenusului? De ce unele ouã au gãlbenusul mai albicios, iar altele de un portocaliu intens? E într-adevãr un gãlbenus mai colorat, mai nutritiv sau mai sãnãtos? Ei bine, culoarea este determinatã de carotenoizii din hrana gãinii, aceiasi pigmenti care oferã culoarea morcovilor. Asadar, dacã o gãinã este hrãnitã cu mai mult porumb sau plante bogate în carotenoizi, atunci si oul va iesi mai colorat, dar asta nu reflectã „sãnãtatea oului”, conform profesorului

, de la Institutul National de Agronomie din Tunisia . Nu trebuie sã omitem cazul gãlbenusului rosiatic, care mai mult ca sigur contine pigmenti artificiali, pigmenti care nu provoacã nicio reactie adversã, dar nici nutritive nu sunt. Uneori, un gãlbenus palid poate fi mai nutritiv, conform unui studiu din revista stiintificã

pe aceste tipuri de ouã, asupra cãrora nu se intervine artificial, rezultând uneori în cantitãti mai mari de folati în gãlbenus. Prin urmare, nu putem corela calitatea nutritivã a unui ou dupã coloratie, aceasta depinzând de mai multi factori, ca vârsta gãinii, alimentatie, factori de mediu etc. Asadar mai cade un mit, cel prin care culoarea gãlbenusului aratã dacã oul este bio sau nu.

Ouãle se tin la frigider sau la temperatura camerei?

Ouãle prezintã, la suprafata lor, o cuticulã protectoare ce nu permite diversilor patogeni sã pãtrundã prin porii cojii de ou si sã-l contamineze. Asadar, rãspunsul poate fi variabil. Dacã ouãle sunt spãlate industrial, asa cum se întâmplã frecvent în alte tãri precum Japonia si SUA, sau dacã le speli singur acasã, dupã ce le-ai cumpãrat din piatã, atunci le elimini stratul protector, ceea ce le face mai vulnerabile, deci mentinerea la frig este obligatorie. Dacã cuticula este pãstratã, atunci riscul de alterare sau de contaminare al oului este mai mic, deci ar putea rezista la temperaturi controlate peste 8˚C, mai mult timp. Concluzionând, mai bine le pãstrezi la frigider, ca sã nu existe niciun risc, dar dacã vrei sã transporti ouãle si sã faci o prãjiturã la un prieten acasã, mai bine nu le speli cu o searã înainte ca sã faci o impresie bunã, cã s-ar putea sã ajungi cu toate stricate.

Al treilea mit care picã despre ouã: Nu conteazã de ce la pãsãri le obtii, conteazã doar de ce are nevoie corpul tãu

CATEGORII …Care e cel mai bun ou? De prepelitã, de gãinã, ratã, gâscã sau curcã? Oul este o sursã „ieftinã” de proteinã calitativã, de vitamine (B12, A, D, E), de fier, potasiu, zinc, magneziu si mai ales calciu. Totusi, ce pasãre le oferã mai bine? Rãspunsul corect este cã, depinde de ce ai nevoie. Conform revistei stiintifice

, dacã ai nevoie de mai mult fosfor si fier, atunci oul de prepelitã este o variantã excelentã. Pentru mai mult calciu, cel de ratã este mai bun, dar trebuie sã ai grijã sã-l gãtesti mai mult timp. Dacã nu esti interesat de fosfor, cã poate ai mâncat un peste gras înainte, atunci cel de curcã le are pe toate, si în cantitatea cea mai mare, dar e si cel mai sãrat. Prin urmare, nu putem sã oferim un premiu niciunei pãsãri, pânã la urmã trebuie sã ne bucurãm fiecare de ce ne umblã „sãnãtos” prin curte.

E bine sã hrãnesti copiii cu mai mult de un ou pe sãptãmânã?

DILEMA RISIPITÃ… Aceastã întrebare e pe buzele tuturor mãmicilor, mai ales cã cei mici adorã ouãle. Iatã ce ne spun specialistii: e chiar indicat, conform revistei stiintifice

, oul este o sursã bunã de proteine structurale, cu rol important în crestere si dezvoltare, poate chiar mai bune decât cele din pieptul de pui. Mai mult, în cadrul unei

realizate pe consumul de ouã la copii si cum acestea influenteazã înãltimea si greutatea, s-a demonstrat cã grupul de copii care au consumat câte un ou pe zi, timp de 6 luni, fatã de cei care nu au consumat deloc ouã, au avut o dezvoltare mai rapidã, în parametri normali, fãrã vreo afectare metabolicã sau cardiacã. Ar mai fi multe de povestit despre acest aliment controversat, dar foarte benefic pentru organism, care provoacã des certuri între bunici si nepoti sau anxietate în rândul pãrintilor. Totusi, este un aliment relativ usor de obtinut, relativ ieftin, cu multe beneficii asupra dezvoltãrii si mentinerii unui stil de viatã echilibrat. Ca în toate celelalte aspecte ale vietii, totul trebuie cântãrit si criticat pozitiv, pentru a ajunge la adevãr, iar pentru a fi mai relaxati, trebuie sã fim mai buni cunoscãtori asupra celor ce ne înconjoarã.

Sursa: https://www.vremeanoua.ro/mituri-despre-oua-si-stiinta-medicala-din-spate-iata-cum-cad-toate-prejudecatile-despre-consumul-exagerat-al-acestui-aliment/

Ultimă oră

Același autor