Mistretii seamãnã disperare în comuna Ibãnesti

0

Peste 70% din culturile de porumb si aproape 40% din cele de floarea-soarelui de pe raza comunei Ibãnesti au fost distruse de turmele de porci mistreti care îsi au habitatul în zonã. Sãtenii sunt disperati si revoltati în aceeasi mãsurã, întrucât autoritãtile se declarã legate de mâni din pricina unor legi fãrã aplicabilitate în teritoriu. Prin urmare, zeci de gospodari s-au mutat în câmp, pe tarlale, „cu cãtel, cu purcel”, iar pe timp de noapte, când mistretii ies sã se hrãneascã, dau drumul la radouri si difuzoare zgomotoase, din care se aud acorduri de fanfarã, muzicã popularã sau chiar rock. Curios este cã unele tarlale de porumb au scãpat, pentru cã cei mai inventivi sãteni au avut inspiratia sã lase radiourile pornite pe postul… Trinitas.

Loading...

Culturi de porumb distruse de porcii mistreti sunt pe toatã suprafata judetului, insã ceea ce se intamplã in aceste zile in comuna Ibãnesti este cu sigurantã o adevãratã tragedie pentru localnici. Dependenti de lujeri, folositi ca nutreturi pe timp de iarnã pentru hrana animalelor domestice, si de stiuletii de porumb care le asigurã hrana zilnicã, oamenii au inceput o adevãratã vanãtoare impotriva porcilor sãlbatici. Nu mai au liniste de aproape douã luni, de cand, spun ei, turmele au inceput sã le culce la pãmant culturile trudite din greu si plãtite pe mãsurã. ßAm cultivat cu porumb, pentru consum propriu, aproape trei sferturi de hectar. Doar aratul si insãmantatul m-au costat cam 2.000 de lei. Nu mai punem prãsitul… Acum, de cand cu mistretii, nu mai pot culege nimic. Am sesizat problema la primãrie, care la randul ei a anuntat pe la Vrancea, la Ocolul Silvic. Ce s-a fãcut? Vã spun eu! Au venit domnii de acolo pe tarlaua mea, s-au uitat la distrugeri si au inceput sã caute cati stiuleti mai am in picioare. Au gãsit mai putin de 50 in toatã tarlaua… Au ridicat din umeri si au spus cã legea nu le dã voie sã facã nimic si cã noi trebuie sã ne pãzim culturile. Asa ne ajutã pe noi statul? Ridicand din umeri?’, s-a plans un locuitor al satului Manzati, din comuna Ibãnesti. Afland cã nimeni nu vrea sã ii ajute cu solutii concrete de indepãrtare a mistretilor din preajma tarlalelor sau mãcar sã le promitã despãgubiri, unii localnici si-au luat inima in dinti si au inceput sã isi pãzeascã, pe timp de noapte, munca de o varã intreagã. Initial, cei mai multi si-au mutat cainii din bãtãturã in mijlocul parcelelor de porumb, insã metodã n-a tinut. ßUn vecin al meu avea in curte un caine mare si foarte rãu, pe care il tinea legat in fundul curtii cu un lant de vite. Cand a vãzut cã mistretii ii toacã in fiecare noapte si cate jumãtate de hectar de porumb, l-a mutat in mijlocul lanului. În fiecare searã si dimineatã se ducea si ii ducea de mancare, panã cand, intr-o zi, acum vreo sãptãmanã, l-a gãsit mancat in lant, de mistreti. Deatunci, el si multi ca el s-au mutat la camp, la colibe, iar noaptea aprind focuri, fac gãlãgie, bat in table, strigã, urlã…’, a povestit un alt sãtean din Ibãnesti.

Doar muzica religioasa îi mai salveaza

Pentru a le trecea noptile mai usor, unora le-a dat prin cap sã isi instaleze pe tarlale radouri sau tot felul de difuzoare, care sã cante fãrã intrerupere de la lãsatul intunericului si panã la ivirea zorilor. Mai in glumã, mai in serios, unii ibãnesteni spun cã au incercat toate genurile muzicale, de la muzicã popularã si fanfarã panã la rock sau chiar muzicã bisericeascã. ßUnde punem radiouri si casetofoane, nu prea intrã, dacã ii sperie muzica. Panã acum, cel mai bine a mers cu Radio Trinitas. Nouã ne place, dar probabil lor nu le convine deloc cum cantã corurile bisericesti. Dar tot degeaba, cã se duc la culturile din preajmã, care nu sunt pãzite si in cele din urmã o sã vinã si la noi…’, a povestit un tanãr agricultor din Manzati, care stã de pazã, noapte de noapte, pe mai bine de cinci hectare de teren cultivat cu porumb. Disperarea oamenilor este cu atat mai mare cu cat, pentru prima datã in viatã, dupã cum spun varstnicii, au constastat cã, acolo unde au terminat de devorat porumbul, porcii mistreti s-au apucat de mancat panã si… floarea-soarelui. Asta in ciuda faptului cã in aceastã perioada a anului hrana sa, constituitã in proportie de 85% de materii vegetale si 15% animale, este abundentã. În ce-l priveste, primarul comunei Ibãnesti, Benone Pletea, spune cã, atat cat ii permit prerogativele, a fãcut totul pentru a rezolva aceastã problemã, numai cã, asa cum se intamplã la romani, legile i s-au pus de-a curmezisul, si lui, si oamenilor. ßNu am zi in care sã nu primesc astfel de reclamatii de la oamenii din comunã. Cred cã nu e localnic sã nu fi fost afectat. Am fãcut memorii peste memorii, am mers peste tot, si de fiecare datã am primit acelasi rãspuns: legea nu permite luarea unor mãsuri mai drastice, cum ar fi impuscarea mistretilor sau mãcar diminuarea numãrului lor. Ce sã mai vorbim despre despãgubiri… Am fãcut o analizã, desigur, pe care am inaintat-o inclusiv la Inspectoratul Teritorial Regim Silvic si Vanãtoare (ITRSV) Vrancea, unde am arãtat cã, in baza datelor din teren, peste 70% din culturile de porumb au fost total distruse de mistreti, ca de altfel si 40% din cele de floareasoarelui. Domnii de acolo au venit, au mers in teren si au spus cã nu au ce face decat sã-i indrume pe oameni sã isi pãzeascã tarlalele. Atat le dã voie legea… Despãgubiri chipurile nu se pot da, pentru cã nu s-au gãsit urme cã oamenii ar fi pãzit culturile anterior distrugerii lor. Bineinteles cã am vorbit si la Prefecturã, si am anuntat panã si la Consiliul Judetean sau la Asociatia Judeteanã a Vanãtorilor si Pescarilor. De peste tot, acelasi rãspuns ca cel de la ITRSV. Problema este cã pierderile oamenilor sunt deja de ordinul milioanelor de lei, la nivelul intregii comune. Si vã spun un singur lucru: la anul nu cred cã cineva din Ibãnesti va mai cultiva porumb in aceste conditii. Toatã lumea va cumpãra din alte zone si vom transforma comuna Ibãnesti intrun nou Balc. Nu stiu de ce nu ii ingrãdesc in pãdure, sã le dea de mancare si sã ii tinã acolo…’, ne-a declarat primarul Benone Pletea. Problema mistretilor de pe raza comunei Ibãnesti le este cunoscutã si celor care ar putea tine sub control numãrul sãlbãticiunilor, in spetã vanãtorii, care gestioneazã, printr-o asociatie privatã, fondul de vanãtoare in cauzã. La randul lor, si ei sunt deranjati de aceleasi legi oarbe, in aceeasi mãsurã in care sunt deranjati de atitudinea oamenilor. Pe scurt, vanãtorii gestionari au cerut de la proprietar, respectiv statul roman, sã le dea voie sã impuste, in sezonul de vanãtoare, mai multe exemplare decat in sezoanele precedente. Ce a fãcut statul? A aprobat impuscarea cu cinci exemplare… mai putin decat in sezoanele anterioare, adicã in loc de 70, 65. Pe urmã, o mare parte din vinã o au chiar unii dintre cei pãgubiti, care, in perioada sezoanelor de vanãtoare, nu le permit si pace vanãtorilor accesul pe terenurile lor. ßDeci, de unde tinerea sub control a efectivelor din aceastã specie, in conditiile in care noi cerem cote de recoltã mai mari iar ei ne dau chiar mai mici decat in anii precedenti? Noi suntem huliti pentru cã suntem la indemana oamenilor, care ne vãd mereu in teren… insã nu se stie cã si noi suntem limitati de legile din domeniu. În plus, problema Ibãnesti are si o altã laturã. Cred cã suntem singurul fond privat unde nu permitem pãsunatul in pãduri, tot conform legii. În schimb, in celelalte pãduri se pãsuneazã si, evident, vanatul migreazã imediat spre zone cu liniste si hranã. Hrana complementarã este pe deplin asiguratã la noi, insã nu putem obliga mistretul sã aleagã intre porumb uscat si cel verde, in lapte, pe lujer. Dar, dacã sunt pagube, proprietarii ne pot actiona in instantã, pentru cã noi, toti, avem asigurãri care acoperã si astfel de daune. Însã, tot dupã cum spune legea, toti pãgubitii trebuie sã facã dovada cheltuielilor pe care le-au realizat cu culturile. Cati din oamenii de la tarã cer facturi de la tractoristi? Iatã o intrebare care ar trebui sã punã pe ganduri legiuitorii’, ne-a declarat unul din gestionarii privati ai fondului de vanãtoare din zona Ibãnesti.

În judet, productii multumitoare la porumb si floarea-soarelui

Agricultorii din judetul Vaslui se pregãtesc pentru declansarea campaniei de recoltat la porumb si floareasoarelui. Gigel Crudu, directorul Directiei pentru Agriculturã a Judetului (DAJ) Vaslui, spune cã recoltarea la floarea-soarelui va incepe de la sfarsitul acestei sãptãmani, in timp ce, la porumb, recoltatul va incepe in parte a doua a lunii septembrie. Potrivit datelor centralizate de la fermieri de DAJ Vaslui, in acest an, productia medie estimatã la foarea soarelui de pe cele 55.607 hectare este de 2.320 kilograme/hectar. De asemenea, de pe cele 96.890 hectare semãnate cu porumb, productia estimatã este de 3.853 kilograme boabe/hectar. ìAr fi putut sã fie productii mai bune. În nordul judetului, o perioadã mai lungã de timp nu s-au inregistrat precipitatii, iar din cauza secetei productiile s-au diminuat. Într-un an cu conditii meteorologice bune si in functie de hibrizii folositi, modul cum au fost administrate ingrãsãminte chimice, pesticide etc, se pot obtine la porumb productii in jur de 8.000 kilograme boabe/hectar. Sunt multi factori care influenteazã productiile finale’, a explicat Gigel Crudu. Anul trecut, Romania s-a aflat pe primul loc in Uniunea Europeanã la suprafata cultivatã de floarea-soarelui si porumb, se arata intr-un comunicat al Institutului National de Statisticã.

Sursa: http://www.monitoruldevaslui.ro/2017/08/mistretii-seamana-disperare-in-comuna-ibanesti.html

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.