cu 15 secunde in urma
16 iunie 2025
Decizia pronunțată luni, 16 iunie 2025, de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) schimbă radical regulile jocului în dosarele de corupție instrumentate cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție (DGA). Instanța supremă a admis recursul în interesul legii formulat de Curtea de Apel Alba Iulia și a stabilit fără echivoc: polițiștii judiciari din cadrul DGA pot desfășura acte de cercetare penală doar în cauze care privesc infracțiuni comise de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) – adică polițiști, jandarmi, pompieri, funcționari MAI.
Decizie cu efecte în lanț: Anchete întregi ar putea fi compromise
Această interpretare obligatorie a legii, pronunțată de Completul pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, produce un cutremur juridic: toate dosarele în care polițiștii DGA au fost delegați să efectueze acte de urmărire penală în cauze care nu vizau angajați MAI riscă să fie invalidate parțial sau total, iar probele strânse de aceștia, în afara competenței legale, vor putea fi excluse din proces. Este vorba despre zeci – dacă nu sute – de dosare, unele aflate deja în instanță, altele încă în faza de urmărire penală. Efectul? O serie de dosare spectaculoase de corupție ar putea să se prăbușească, în lipsa probelor obținute legal.
Cazul Nelu Tătaru – Dosar construit în afara legii?
Unul dintre cele mai vizibile și controversate dosare vizate direct de această decizie este cel al fostului ministru al Sănătății, medicul Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită. Cazul a fost construit, aproape în întregime, cu participarea activă a unor polițiști judiciari din cadrul DGA, mobilizați din șase județe ale Moldovei: Vaslui, Iași, Neamț, Bacău, Galați și Suceava. Aceștia au fost delegați să efectueze activități de filaj, supravegheri ambientale și misiuni sub acoperire în cadrul anchetei coordonate de procurorii DNA.
DGA a acționat cu o desfășurare de forțe fără precedent: filaje, supravegheri ambientale, investigatori sub acoperire infiltrați în spitalul din Huși. Timp de mai multe luni, medicul Tătaru a fost monitorizat obsesiv, fără a se reuși captarea unei probe clare care să indice primirea sau pretinderea unei sume de bani. Dimpotrivă, înregistrările ambientale atașate la dosar scot în evidență refuzurile constante ale medicului de a primi bani sau alte beneficii. Într-un caz, investigatorul (ofițer DGA) sub acoperire se plânge colegului:
„Îi bagi forțat, că nu primește!”
DNA, în corzi: probele-cheie ar putea fi invalidate
Având în vedere că Nelu Tătaru nu este angajat MAI, toate actele de urmărire penală efectuate de polițiștii DGA în dosarul său devin, prin efectul deciziei ÎCCJ, lovite de nulitate absolută. Acest fapt deschide larg ușa pentru o cerere de excludere a probelor, o reluare a anchetei de la zero sau chiar clasarea dosarului.
Mai grav este faptul că această decizie demontează o întreagă metodologie folosită până acum de procurori și anchetatori: recurgerea la DGA pentru dosare grele, în afara sferei MAI, sub pretextul că ofițerii DGA erau bine instruiți și aveau dotări tehnice superioare.
Însă ÎCCJ nu a lăsat loc de interpretări: „Exclusiv în cauzele privind infracțiunile săvârșite de personalul MAI”. Niciun cuvânt despre excepții, niciun spațiu pentru echivoc.
Într-un context în care Nelu Tătaru fusese deja marginalizat politic de propriul partid, iar adversarii locali și-au intensificat atacurile, ancheta părea, pentru mulți, o comandă cu tentă politică. Această ipoteză capătă greutate acum, când vedem că întreaga construcție juridică a fost realizată cu implicarea unor ofițeri DGA care nu aveau competență legală să desfășoare acte de cercetare penală în această speță.
Mai mult, nicio instanță nu a reținut până acum vreo probă directă, concretă, care să dovedească existența faptei de corupție. Doar interpretări, deducții și o lungă listă de refuzuri.