Un nou cadru legislativ adoptat la nivel național oferă autorităților locale puterea de a decide dacă să permită sau să interzică activitățile de gambling pe teritoriul orașelor și comunelor, iar mulți primari au început deja să acționeze.
Recent, Guvernul României a publicat în Monitorul Oficial o ordonanță care acordă administrațiilor locale autoritatea de a decide dacă în localitățile lor pot funcționa săli de jocuri de noroc .
Această schimbare de paradigmă a determinat deja un val de inițiative locale pentru a elimina aceste săli din centrele urbane sau din întreg teritoriul administrativ.
În Sibiu, consilierul local USR Diana Mureșan a lansat o petiție online prin care cere părerea sibienilor referitoare la închiderea sălilor de jocuri.
În Slatina, primarul a anunțat că va propune eliminarea completă a sălilor de jocuri de noroc, transformând localitatea într-un „oraș fără păcănele”.
În Brăila, edilul local a anunțat că își asumă o inițiativă similară pentru a elimina sălile de jocuri de noroc în interesul comunității.
În Drăgășani și Vaslui, autoritățile locale pregătesc inițiative care să restricționeze sau interzică aceste activități la nivel local .
În București, grupul de consilieri USR a anunțat un proiect pentru interzicerea sălilor de jocuri de noroc în Capitală.
Decizia de a limita sau elimina sălile de jocuri de noroc nu înseamnă doar o schimbare în peisajul urban — are și consecințe sociale și economice importante.
Sălile de jocuri de noroc angajează mii de lucrători, de la casieri și ospătari până la manageri de locație și personal logistic. Dacă aceste săli se închid ori se mută în afara orașelor, mulți angajați vor rămâne fără locuri de muncă imediate.
Deși nu există încă statistici finale privind câți angajați vor fi afectați direct de noile interdicții, experții din industrie atrag atenția că un val de restricții ar putea duce la concedieri în masă — mai ales în orașele unde aceste săli sunt răspândite și reprezintă o sursă importantă de venit pentru comunitate.
În trecut, sectoare similare au fost afectate de închideri tradiționale (de exemplu în perioada pandemiei), iar atunci mii de angajați au fost în pericol de a fi concediați din cauza restricțiilor de funcționare.
Locurile de muncă din sectorul jocurilor de noroc sunt adesea ocupate de tineri sau de persoane cu calificare medie, pentru care alternativele de angajare în orașele mici nu sunt la fel de accesibile.
Eliminarea acestor locuri de muncă ar putea accentua șomajul local și migrația tinerilor către orașe mai mari sau în străinătate.
Susținătorii interdicțiilor pun accentul pe:
-reducerea dependenței de jocuri de noroc și a impactului social negativ asupra familiilor;
-protejarea tinerilor și a persoanelor vulnerabile;
-diminuarea agresivității publicitare și a influenței acestor săli asupra vieții comunitare.
Criticii restricțiilor avertizează că:
-eliminarea locurilor de muncă va afecta economia locală și veniturile familiilor;
-multe dintre angajații afectați vor trebui să se recalifice sau să își caute locuri de muncă în sectoare complet diferite;
-fără alternative economice solide, comunitățile mici pot suferi economic.
Pe măsură ce tot mai multe orașe din România analizează interzicerea sălilor de jocuri de noroc , se conturează o dilemă socială și economică complexă:
Pe de o parte, autoritățile locale caută să protejeze sănătatea publică și stabilitatea familiei; pe de altă parte, angajații din această industrie riscă să rămână fără locuri de muncă, iar comunitățile locale pot resimți impactul economic al unei astfel de decizii.
În lunile următoare, implementarea acestor inițiative și modul în care autoritățile vor gestiona tranziția pentru angajații afectați vor fi esențiale pentru echilibrul social în orașele în care jocurile de noroc sunt încă larg practicate.
Conform unor estimări recente, din 2025, în România există aproximativ 15 000 de săli de jocuri de noroc licențiate (inclusiv săli cu aparate de tip slot machine, case de pariuri și alte locații de acest tip).
Aceste cifre includ săli care pot avea aparate de jocuri de noroc, pariere sau alte forme de gambling „offline”.
Datele exacte pot varia în funcție de metodologia folosită și de evoluțiile legislative (spre exemplu, legea aprobată în 2024 prevede interzicerea sălilor în localitățile cu mai puțin de 15 000 de locuitori).
Conform unei analize economice pentru anul 2023, companiile din sectorul jocurilor de noroc din România aveau peste 22.339 de angajați. Această cifră se referă la totalul angajaților din companiile domeniului (inclusiv operare de săli, administrare, personal suport etc.).
Această statistică nu este neapărat limitată doar la personalul din sălile fizice de jocuri (de exemplu, include și personal administrativ din firmele de gambling), dar oferă cea mai bună estimare disponibilă public despre forța de muncă din sectorul jocurilor de noroc în România.
Spre exemplu, doar un singur operator mare (Superbet, de exemplu) are peste 2.300 de angajați în România, conform datelor de la începutul anului 2024.