În interiorul regiunii Nord-Est, tabloul e mai nuanțat: unele orașe au crescut spectaculos, altele modest, iar Suceava a fost singurul municipiul reședință de județ din țară care a înregistrat o scădere față de prima lună din an.
Concret, februarie 2026 a adus Iașului 347 de tranzacții imobiliare , față de 140 în ianuarie – o creștere cu 148%, una dintre cele mai mari din țară. Orașul se plasează pe locul trei în clasamentul național al reședințelor de județ, la egalitate cu Cluj-Napoca și la mică distanță de Brașov, care a înregistrat 391 de tranzacții, și de Timișoara, liderul absolut, cu 427 de locuințe tranzacționate. E o poziție care confirmă că Iașul nu mai e de mult un jucător regional, ci concurează direct cu orașele considerate în mod tradițional motoarele pieței imobiliare din România.
Ca ritm de creștere, Iașul a depășit atât Clujul, care a urcat 112% față de ianuarie, cât și Brașovul și Constanța, ambele cu o creștere a volumului tranzacțional cu 54%. Dintre marile orașe, doar Timișoara, cu o explozie de 197%, și Oradea, cu o creștere cu 188% a vânzărilor de locuințe, au crescut mai rapid. Sibiul a înregistrat o creștere similară cu Iașul, 149%, dar pornind de la o bază mult mai mică, de 43 de tranzacții în ianuarie, au aproape o sută mai puține decât în Iași, în aceeași lună.
Creșterea față de ianuarie nu e în sine o surpriză – luna ianuarie vine după sărbători și e în mod tradițional mai temperată, iar februarie aduce de obicei o revenire la activitate. Ce contează e că Iașul a crescut mai repede decât orașele cu care se compară în mod natural și că a făcut-o de la o bază deja solidă. Totalul național a ajuns în februarie la 4.827 de unități individuale tranzacționate în orașele reședință de județ (+81% față de ianuarie), conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) analizate de Ziarul de Iași, iar municipiul ieșean a contribuit cu una dintre cele mai consistente performanțe.
Ce se întâmplă în Nord-Est
În regiunea Nord-Est, lucrurile stau diferit de la un oraș la altul. Bacăul a ajuns la 107 tranzacții în februarie, de la 94 în ianuarie, o creștere de 14% care îl menține în prima jumătate a clasamentului național, dar care arată că piața locală se mișcă mai prudent decât în alte centre regionale. Piatra-Neamț a urcat mai alert, de la 51 la 106 tranzacții, un avans de 108%, practic o dublare a activității față de luna anterioară. Botoșaniul a crescut de la 43 la 79 de tranzacții, cu 84%, iar Vasluiul de la 21 la 53 de unități, o creștere de 152% care arată un apetit real pentru tranzacții, chiar dacă volumul absolut rămâne printre cele mai mici din țară.
Singura notă discordantă din regiune – și din întreaga țară – a făcut-o municipiul Suceava. În timp ce toate celelalte reședințe de județ au crescut în februarie, Suceava a coborât de la 141 de tranzacții în ianuarie, la 100 în februarie, ceea ce a reprezentat o diminuare cu 29% a numărului de trazacții imobiliare. Rezultatul iese în evidență cu atât mai mult cu cât vine într-o lună în care piața națională a accelerat generalizat. Ce anume a frânat piața suceveană rămâne de analizat, dar datele ridică semne de întrebare despre tendința pe termen mai lung.
La nivel național, februarie a confirmat că piața imobiliară a ieșit din ritmul lent al începutului de an. Unele creșteri sunt spectaculoase procentual, dar trebuie citite cu atenție: Miercurea Ciuc a urcat de la 7 la 30 de tranzacții, adică 329%, iar Alexandria de la 1 la 8, afișând o creștere de 700% – dar acestea cunt cifre care spun mai mult despre punctul de plecare, decât despre forța reală a pieței locale. La celălalt capăt, vânzările de locuințe din Pitești au crescut doar cu 5%, de la 80, la 84 de tranzacții, iar în Râmnicu Vâlcea cu 10%, de la 101, la 111 unități tranzacționate.