FERMIERII ÎL CONTRAZIC… Fostul ministru Daea a spus cã pâinea este primul aliment pe care omul îl cautã cu mintea si saliva. Pâinea aduce, din pãcate, pierderi pentru producãtorii de grâu din România. De mai bine de 10 ani, pretul grâului nu a depãsit 1 leu pe kilogram si acest lucru nemultumeste fermierii vasluieni, în coditiile în care pâinea s-a scumpit exagerat, salariile au crescut, preturile la alimente s-au dublat, costurile cu combustibilii si energia electricã au luat-o razna, iar cele necesare culturilor, îngrãsãminte, erbicide sau seminte au preturi din ce în ce mai mari. Anul acesta s-a vândut grâu si cu 80 de bani, în conditiile în care pretul pâinii a crescut aproape de dublu. Pretul mic a anulat astfel productiile record obtinute de agricultori. Una e sã vinzi 5 tone de cereale cu 80 de bani si una e sã dau aceeasi cantitate cu 2 lei, cam cât costã grâul în celelalte state UE. De exemplu, un hectatr de grâu costã de la arat, pânã la secerat, 5000 de lei. Si cu 5000 de kg la hectar, la pretul de 80 de bani tot în pierdere se iese. Fermierii cred cã cei din fruntea tãrii, responsabili printre altii si cu eliminarea samsarilor de cereale, si-au pierdut de mult busola în ceea ce priveste strategia nationalã în agriculturã. Nu mai spunem cã suntem printre statele UE care primesc cea mai micã subventie. Fermierii spun cã guvernantii se multumesc cu ceea ce le scapã printre degete celor din Uniunea Europeanã. La Suceava, cu ocazia Zilei Mondiale a Pâinii, reporterii „Vremea Nouã” l-au întrebat pe fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea despre acest mare neajuns, al pretului mic al grâului. Acesta a încercat sã dreagã busuiocul sã spunã cã e un lucru bun, probabil pentru cei din panificatie, fiindcã fermieri nu spune și cã aderarea României la UE a adus cu sine tehnologii noi care au dus la cresterea seminificativã a productiei, de la putin peste 2 tone de grâu la hectar, la productii de 5 tone sau chiar mai mult. De partea cealaltã, fermierii spun cã, de fapt, pretul grâului este stabilit, la nivel global, de cerere si de ofertã, dar României îi lipseste o strategie concretã în ceea ce priveste dezvoltarea agriculturii. Nu acelasi lucru îl putem spune, în schimb, despre porumb. Pretul porumbului este unul în crestere, mai ales din 2021, atunci când schimbãrile climaterice au fãcut ca productia porumbului, la nivel global, sã fie în scãdere.
Una dintre cele mai „grele” întrebãri care este pe buzele tuturor fermierilor, mai ales la finalul campaniei de varã, este cea legatã de pretul la grâu, pret care a rãmas acelasi de mai bine de 10 ani. Este bine stiut faptul cã grâul se vinde cu preturi cuprinse între 80 si 95 de bani/kilogram. Am încercat sã aflãm motivele de la un fost ministru al Agriculturii, Pere Daea, un ministru apreciat de toti fermierii din tarã. Acesta spune cã aderarea României la Uniunea Europeanã a fãcut ca productiile sã creascã, ajungându-se, de la productii de cel mult 2500 de kg/ha, la productii care au depãsit si 5000 de kg/ha. Altfel spus, pretul grâului rãmâne unul scãzut, dar compenseazã din cantitate. „Este bine cã avem productie mare agricolã în tarã si am avut o culturã de grâu la final si a putut fi recoltatã. Grâul este planta care asigurã pâinea lumii si unii fermieri deja l-au pus sub brazdã, iar altii asteaptã fereastra necesarã. E un salt formidabil, mai ales dupã integrarea României în Uniunea Europeanã. Am negociat perioada de trazitie, cu circulatia juridicã a terenurilor, cota de lapte si cota de zahãr si circulatia juridicã a terenurilor. De partea cealaltã, au fost discutii legate de productiile pe care le puteam noi obtine într-o perioadã istoricã de 5 ani. Spun aceste lucruri pentru a face referintã la trecut si saltul pe care l-am fãcut în procesul de preaderare când aveam productii de 2050 kg/ha si am ajuns acum avem si peste 5 tone/ha. Acesta este rodul muncii fermierilor, dar avem si utilaje noi si performante. Efortul fermierilor se justificã plus calitatea productiilor care înseamnã un grâu de calitate”, spune fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea.
Cum îl contrazic fermierii pe fostul ministru Petre Daea
De partea cealaltã, fermierii vasluieni spun cã fostul ministru Daea nu are dreptate si cã pretul grâului este stabilit, la nivel global, de cerere si de ofertã. „Pretul produselor agricole este stabilit, în primul rând, de piatã. Statul nu are nicio putere sã intervinã aici. În plus, pretul variazã între 80 de bani si cel mult 95 de bani, în functie de contractele încheiate, de cumpãrãtor, de vânzãtor, dar si de calitatea produsului”, spune directorul Directiei pentru Agriculturã al judetului Vaslui. De asemenea, un nume cunoscut în agricultura vasluianã, Emil Enache, vorbeste despre acest subiect. Din punctul sãu de vedere, pretul grâului depinde de evolutia pietei globale de grâu. „Depindem de evolutia pietei globale în ceea ce priveste pretul grâului. Dacã grâul este suficient la nivel global, atunci nu are de ce sã creascã pretul. Nu este ca în cazul porumbului. În 2021, pretul acestuia a început sã creascã si cresterea s-a datorat, în special, schimbãrilor climaterice care au scãzut cantitatea de porumb astfel cã crescut cererea, în comparatie cu oferta. Este adevãrat si ce spune fostul ministru Daea, un ministru pe care eu l-am apreciat mult, si am ajuns la productii mari, fatã de anii din urmã, dar, din pãcate, noi exportãm grâu”, spune Emil Enache.
Cum am ajuns din grânarul Europei, prostii Europei: exportãm grâu si importãm fãinã
Supãrarea fermierilor nu vine din pretul scãzut la grâului, în conditiile în care acesta este stabilit de cererea si oferta de pe piatã. Supãrarea acestora este generatã de faptul cã, la nivel national, nu existã o strategie concretã pentru dezvoltarea agriculturii si totul este lãsat la voia întâmplãrii. „Se vorbea despre noi cã suntem grânarul Europei, dar acest lucru nu mai existã. Am ajuns, în schimb, sã exportãm grâu si sã importãm fãinã. Si asta pentru cã nu existã strategii ale celor care conduc destinele acestei tãri. Ar trebui sã exportãm fãinã, paste, biscuiti sau mai stiu eu ce produse finite pentru a ne creste economia. Nu a avut si nici nu are nimeni vreo strategie în acest sens. Suntem, din tatã în fiu, crescãtori de animale, în special oi, porci sau vite. Dar nici din acestea nu mai crestem, pentru cã subventiile sunt asa cum sunt. Zootehnia este cea mai grea ramurã a agriculturii si necesitã si bani multi investiti si timp. În schimb, din magazin cumperi sticla de apã cu 5-6 lei, iar laptele, de la producãtor, cu 2-3 lei. Asa cã da, am fost grânarul Europei, dar am ajuns prostii Europei”, mai spune Emil Enache.