Procesul în care este acuzat medicul Nelu Tătaru de presupuse fapte de corupție nu a ajuns încă în faza propriu-zisă de judecată. Dosarul se află în continuare în camera preliminară, unde instanța verifică dacă probele au fost obținute legal și dacă actele de urmărire penală respectă legea. Cu toate acestea, chiar înainte de debutul procesului, acuzațiile riscă să se destrame. La termenul de ieri, apărarea a cerut ceva elementar: clarificarea legalității anchetei. Judecătorul a acceptat solicitarea și a cerut explicații de la DNA. Urmează pronunțarea asupra cererilor pe 19 ianuarie. Cauza a fost amânată pentru 11 februarie. “Am solicitat judecătorului de cameră preliminară să facă o adresă către DNA pentru a depune anumite înscrisuri, din care să rezulte dacă anumite acte procedurale au fost făcute în mod legal sau nu. După dezbateri, instanța a hotărât să amâne cauza pentru data de 11 februarie, urmând să se pronunțe asupra solicitărilor noastre la data de 19 ianuarie. În esență, am cerut să fie depuse anumite decizii administrative ale DNA, din care să rezulte dacă unii procurori care au efectuat acte de urmărire penală aveau sau nu dreptul legal să le efectueze”, a spus avocatul Radu Bobârnat. Miza este una majoră. Nu o chestiune de formă, ci legalitatea probelor.
Un dosar construit pe acte discutabile
Încă din faza de urmărire penală, ancheta s-a bazat masiv pe activitatea ofițerilor Direcției Generale Anticorupție din mai multe județe. Înregistrări, suupravegheri, infiltrări în spital. Problema este simplă. Ofițerii DGA nu aveau competență legală să facă aceste acte. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție din 16 iunie 2025 spune clar: ofițerii DGA pot efectua acte de cercetare penală doar în dosare care privesc angajați ai Ministerului de Interne. Nelu Tătaru este medic, nu polițist, nu jandarm, iar consecința este directă. Probele strânse de DGA sunt lovite de nulitate. Ca atare la următorul termen, judecătorul are în față o obligație legală. Dacă admite excepțiile apărării, instanța trebuie să constate caracterul ilegal al probelor, să le excludă din dosar şi să trimită cauza înapoi la DNA. După acest pas, decizia revine procurorilor. Mențin acuzațiile? Sau recunosc realitatea? Pentru că, fără probele DGA, dosarul rămâne aproape gol. Abuzuri încă de la început Ancheta a început cu o desfășurare de forțe disproporționată. Luni de filaj şi de interacțiuni monitorizate. Rezultatul : ZERO probe directe. Înregistrările arată refuzuri, nu primiri de bani. Investigatorii sub acoperire se plâng că medicul nu acceptă nimic. Și totuși, dosarul a mers mai departe. Astăzi, același dosar se blochează în camera preliminară. Probele lipsesc, iar formatele video nu pot fi deschise. Legalitatea actelor se pune sub semnul întrebării. Nelu Tătaru nu a fost judecat. Nu a fost ascultat în fața instanței pe fond. Dar a fost deja expus public, stigmatizat și ținut sub acuzații. Între timp, dosarul riscă să se dezintegreze înainte de a ajunge în sala de judecată. Nu pentru că „a scăpat cineva”. Ci pentru că legea a fost ignorată. Iar într-un stat de drept, probele ilegale nu pot susține o acuzație legală.