Direcția de Statistică: Italia se detaşează prin valoarea mare (31793 mii euro) a exporturilor efectuate, în această ţară, de firmele din judeţul Vaslui

0
  1. COMENTARII STATISTICE

I.1 INDICATORI ECONOMICI

Loading...

Indicele producţiei industriale (IPI). În luna august (IPI) a înregistrat valoarea de 117,8, ceea ce indică o creştere a activităţii industriale faţă de luna august a anului precedent.

Exporturile de bunuri (FOB), la nivelul judeţului Vaslui, au fost în luna iunie 2017 de 14703 mii euro, cu 5,8% mai mici faţă de perioada similară din anul precedent (15602 mii euro). Produsele industriale reprezentative în total exporturi rămân: Materii textile şi articole din acestea, cu 6058 mii euro (6771 în perioada similară din 2016) şi Încălţăminte, cu o valoare de 4197 mii euro.

Importurile de mărfuri (CIF) derulate în luna iunie 2017 au fost de 13002 mii euro, cu cca 3,7% mai mici decât în perioada similară din anul 2016 (13505 mii euro). Predomină Materii textile şi articole din acestea, cu 3979 mii euro şi Încălţăminte cu o valoare a importurilor de 1874 mii euro.

O situaţie comparativă iunie 2017 iunie 2016 a valorii comerţului internaţional realizat de firmele cu sediul administrativ în judeţului nostru este prezentată în graficul de mai jos.

G. 1 Comerţul internaţional, iunie 2017 faţă de iunie 2016, mii euro



Balanţa comercială prezintă, după 6 luni, un excedent de 18945 mii euro. Faţă de excedentul perioadei similare, din 2016 (16100 mii euro) s-a înregistrat o creştere cu 17,7%.

Pentru anul 2016, gradul de acoperire al importurilor din exporturi (calculat ca raport între export şi import) a fost de 128,6%, apropiat de anii 2015 şi 2014 (126,3% şi 124,5%), mult redus faţă de anul 2010 (151,8%), dar net superior anului 2011 (117,7%). În graficul de mai jos prezentăm evoluţia lunară, din perioada iunie 2016iunie 2017 a gradului de acoperire al importurilor din exporturi. În anul 2016 s-a atins un nivel maxim în luna februarie (170,0%), iar în iunie 2017 valoarea gradului de acoperire al importurilor din exporturi este de 113,1% nivel superior celui din iunie 2016.

G. 2 Gradul de acoperire al importurilor din exporturi

%



Dintre partenerii judeţului Vaslui în comerţul internaţional, se detaşează, prin valori absolute şi prezenţă constantă, Italia, Germania,Franţa, Marea Britanie şi Olanda. (export), respectiv Italia, Germania, Republica Moldova, Bulgaria şi Franţa (import).

În graficele de mai jos, prezentăm evoluţia valorică a comerţului internaţional desfăşurat de agenţii economici cu sediul în judeţul Vaslui, după 6 luni 2017.

G. 3 Export- principalii parteneri ai jud. Vaslui, mii euro



Se observă că Italia se detaşează prin valoarea mare (31793 mii euro) a exporturilor efectuate, în această ţară, de firmele din judeţul Vaslui. Urmează Germania ( 12831 mii euro) şi Franţa (8725 mii euro).

G. 4 Import- principalii parteneri ai jud. Vaslui, mii euro



Şi în cazul importurilor, Italia este principalul partener de comerţ (27074 mii euro) pentru firmele vasluiene, ea fiind urmată la distanţă, de Germania (10414), Republica Moldova (3981 mii euro), ş.a..

Autorizaţiile de construire pentru clădiri rezidenţiale au fost în număr de 33 în luna august 2017, arătând o reducere cu 44,0% faţă de luna august 2016 (59 autorizaţii).

Indicatorul Locuinţe terminate a înregistrat o creştere cu 57,3% pe total (118 în trim. II 2017 faţă de 75 în trim. II 2016). Pe medii situaţia se prezintă astfel: 39 locuinţe în trim. II 2017, în urban şi 43 în perioada similară din anul 2016, respectiv 79 locuinţe în trim. II 2017, în rural şi 32 de locuinţe în perioada similară din anul 2016.

Referitor la societăţile comerciale, în luna august, în judeţul Vaslui nu s-a înregistrat înmatricularea de societăţi cu participare străină la capitalul social subscris.

I.2 INDICATORI SOCIALI

La sfârşitul lunii august, în judeţul Vaslui s-a înregistrat un număr de 54827 salariaţi. Faţă de august 2016 (54689 salariaţi) s-a înregistrat o creştere uşoară (0,3%).

Câştigul salarial mediu brut a fost de 2626 RON (august 2017). Peste medie s-a câştigat în servicii (2931 lei), iar sub medie s-au situat câştigurile din industrie plus construcţii :2214 lei) şi din agricultură, silvicultură şi piscicultură (2119).

Câştigul salarial mediu net a fost de 1885 RON (august 2017). Peste medie s-a câştigat în servicii (2089 lei), iar sub medie s-au situat câştigurile din industrie plus construcţii :1609) şi din agricultură, silvicultură şi piscicultură (1542 lei).

Numărul şomerilor este mai mic (cu 9,0%) faţă de august 2016. În august 2017, conform ANOFM, s-au înregistrat 15323 şomeri din care 36,0% femei.

Rata şomajului este de 10,5% în august 2017, în descreştere faţă de august 2016 (11,5%), iar în rândul femeilor şomajul este de 7,8% (8,7% în august 2016), aspect evidenţiat şi în graficul de mai jos.

G. 6 Evoluţia ratei şomajului

%



În august 2017 judeţul Vaslui se situează (alături de judeţele Buzău şi Teleorman cu 9,9% respectiv, 10,2%) în topul şomajului, în condiţiile în care, rata şomajului la nivel naţional este de 4,2%.

Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat în trimestrul II 2017 a fost de 81727 persoane; în trimestrul II 2016 – 81639 persoane.

G. 7 Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat

şi efectivul salariaţilor



După cum se vede în graficul de mai sus, la un pensionar revin 0,67 salariaţi, realitate ce îngrijorează.

Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost în trimestrul II 2017 de 818 lei , în creştere cu cca 5,0% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (778 lei).

În judeţul Vaslui, mişcarea naturală a populaţiei rămâne caracterizată de numărul net superior al deceselor faţă de cel al născuţilor vii. În luna august 2017 sporul natural are valoarea 38; august 2016 (-57).

Iată în tabelul de mai jos evoluţia sporului natural în perioada august 2017- august 2016.

G. 8 Evoluţia sporului natural

persoane



Numărul turiştilor cazaţi (sosirile) în judeţul Vaslui în luna august a fost de 5936 persoane, înregistrându-se un număr de 9431 înnoptări. În luna august 2016 se înregistrau următoarele valori: 4095 sosiri şi un număr de 6485 de înnoptări.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare rămâne scăzut: 34,8% în august 2017 şi 22,4% in august 2016.

Produsul intern brut este un indicator al activităţii de producţie la nivel de ţară sau regiune fiind un instrument util pentru măsurarea şi compararea nivelului economic de dezvoltare.

Indicii de disparitate, calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de judeţ şi produsul intern brut pe locuitor la nivel naţional, arată că în Regiunea Nord-Est niciun judeţ nu înregistrează performanţe superioare mediei naţionale (indice naţional = 100), iar poziţia judeţului Vaslui este una periferică. Indici Vaslui: 43,3% în 2007, 46,7% în 2008, 45,8% în anul 2009, 43,7% în 2010, 50,0% în 2012, 46,9% în 2013 şi 46,0% în anul 2014.

G. 9 PIB/capita, indici de disparitate, 2007-2014



  1. TABELE

  1. POPULAŢIA DUPĂ DOMICILIU A JUDEŢULUI VASLUI- LA DATA DE 1 IANUARIE 2017

Nr. crt.

Unitatea

administrativ-teritorială

Populaţia

Nr. crt.

Unitatea

administrativ-teritorială

Populaţia

1

MUNICIPIUL VASLUI

104929

44

IANA

4285

2

MUNICIPIUL BîRLAD

72165

45

IBĂNEŞTI

1598

3

MUNICIPIUL HUŞI

30416

46

IVĂNEŞTI

4436

4

ORAŞUL MURGENI

8267

47

IVEŞTI

2749

5

ORAŞUL NEGREŞTI

10386

48

LAZA

3312

6

ALBEŞTI

3027

49

LIPOVĂŢ

4203

7

ALEXANDRU VLAHUŢĂ

1562

50

LUNCA BANULUI

3721

8

ARSURA

1615

51

MĂLUŞTENI

2306

9

BANCA

5784

52

MICLEŞTI

2746

10

BĂCANI

3112

53

MUNTENII DE JOS

4260

11

BĂCEŞTI

4843

54

MUNTENII DE SUS

4271

12

BĂLTENI

1545

55

OLTENEŞTI

2701

13

BEREZENI

5135

56

OŞEŞTI

3433

14

BLĂGEŞTI

1389

57

PĂDURENI

4019

15

BOGDANA

1597

58

PERIENI

3769

16

BOGDĂNEŞTI

3316

59

POCHIDIA

1741

17

BOGDĂNIŢA

1574

60

POGANA

3315

18

BOŢEŞTI

2071

61

POGONEŞTI

1731

19

BUNEŞTI-AVEREŞTI

2619

62

POIENEŞTI

2939

20

CIOCANI

1701

63

PUIEŞTI

4914

21

CODĂEŞTI

4524

64

PUNGEŞTI

3328

22

COROIEŞTI

2111

65

PUŞCAŞI

3663

23

COSTEŞTI

2883

66

RAFAILA

2087

24

COZMEŞTI

2369

67

REBRICEA

3761

25

CREŢEŞTI

1762

68

ROSIEŞTI

3225

26

DĂNEŞTI

2188

69

SOLEŞTI

3765

27

DELENI

2358

70

STĂNILEŞTI

5502

27

DELEŞTI

2313

71

ŞTEFAN CEL MARE

3478

29

DODEŞTI

1792

72

ŞULETEA

2320

30

DRAGOMIREŞTI

5103

73

TANACU

2038

31

DRÎNCENI

4710

74

TĂCUTA

3365

32

DUDA-EPURENI

4565

75

TĂTĂRĂNI

2192

33

DUMEŞTI

3813

76

TODIREŞTI

3354

34

EPURENI

2986

77

TUTOVA

3872

35

FĂLCIU

5648

78

VĂLENI

5020

36

FEREŞTI

2162

79

VETRIŞOAIA

3175

37

FRUNTIŞENI

1884

80

VIIŞOARA

1789

38

GĂGEŞTI

1987

81

VINDEREI

4084

39

GHERGHEŞTI

2765

82

VOINEŞTI

4041

40

GÎRCENI

2557

83

VULTUREŞTI

2216

41

GRIVIŢA

3670

84

VUTCANI

1956

42

HOCENI

2780

85

ZĂPODENI

3756

43

DIMITRIE CANTEMIR

2576

86

ZORLENI

9871

TOTAL URBAN

226163

TOTAL RURAL

258703

TOTAL JUDEŢ VASLUI

484866

2. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI: 2012- 2016

Date absolute

Judeţul Vaslui

Născuţi vii

Decedaţi

Spor natural

Căsătorii

Divorţuri

Decedaţi sub 1 an

Anul 2016

3925

5545

-1620

2779

598

32

Anul 2015

4813

5500

–687

2298

764

40

Anul 2014

4166

5349

-1183

2226

667

40

Anul 2013

4529

5282

-753

2257

653

46

Anul 2012

3926

5500

-1574

1916

744

46

Sursa de date: TEMPO- online- tutorial

3. RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR – 1992, 2002, 2011 – DATE GENERALE

Nr. crt.

Indicatori – Judeţul Vaslui

1992

2002

2011

2002/1992

%

2011/2002

%

Structura, %

1992

2002

2011

0

A

1

2

3

4

5

6

7

8

Populaţia – număr –

461374

455049

395499

98,7

86,9

100,0

100,0

100,0

– masculin

227570

226292

197704

99,4

87,4

49,3

49,7

50,0

– feminin

233804

228757

197795

97,8

86,5

50,7

50,3

50,0

Din total :

x

x

x

x

X

100,0

100,0

100,0

– urban

200549

179001

153009

89,3

85,5

43,5

39,3

38,7

– rural

260825

276048

242490

105,8

87,8

56,5

60,7

61,3

Din total populaţie, după etnie :

x

x

x

x

x

100,0

100,0

100,0

– români

458480

449796

364530

98,1

81,0

99,3

98,8

98,3

– maghiari

67

87

52

129,9

59,8

*

*

*

– rromi

2569

4873

5913

189,7

121,3

0,6

1,1

1,6

– germani

28

20

13

71,4

65,0

*

*

*

– altă etnie

230

273

219

118,7

80,2

*

*

*

Din total populaţie, după limba maternă :

x

x

x

x

x

100,0

100,0

100,0

– română

460256

451919

367544

98,2

81,3

99,7

99,3

99,1

– maghiară

55

61

40

110,9

65,6

*

*

*

– romani

931

2878

3014

309,1

104,7

0,2

0,6

0,8

– germană

14

11

10

78,6

90,9

*

*

*

– altă limbă maternă

118

180

145

152,6

80,6

*

*

*

Densitate populaţie ( loc./kmp)

87

86

74

98,9

86,0

x

x

x

*) Valori sub 0,05

4. Locul judeŢului dupĂ rata Şomajului, (la 31.08.2017)

JUDEŢ

Rata şomajului

Locul judeţului

Judeţe cu cea mai ridicată rată a şomajului

– Vaslui

– Teleorman

Buzău

10,5

10,2

9,9

1

2

3

Media pe ţară

4,2

Judeţe cu cea mai scăzută rată a şomajului

– Ilfov

-Timiş

– Arad

0,9

1,1

1,4

42

41

40

Sursa de date: Buletin Statistic Lunar nr.8/2017 editat de INS

5. EVOLUŢIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAŢI, ÎN JUDEŢUL VASLUI

mii persoane

Anul

2000

2008

2009

2010

2012

2014

2015

2016

TOTAL

63,9

60,8

55,2

50,4

52,3

50,0

51,0

52,5

Evoluţia dinamică,

anul 2000= 100%

100,0

95,1

86,4

78,9

81,8

78,2

79,8

82,2

Sursa de date: “Balanţa forţei de muncă”

6. POPULAŢIA OCUPATĂ CIVILĂ – STRUCTURA LA 31 DECEMBRIE, ÎN JUDEŢUL VASLUI

%

Anul

2000

2008

2009

2010

2012

2014

2015

2016

TOTAL,

din care

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Agricultură, silvic.

pescuit

59,0

46,8

48,5

49,0

49,4

47,9

43,2

39,3

Industrie

17,8

18,9

16,6

16,8

16,2

16,4

18,0

19,8

Construcţii

1,8

3,6

2,9

2,5

3,3

3,6

3,8

4,3

Comerţ, hoteluri

6,7

9,4

9,6

9,9

9,7

10,4

11,4

11,6

Administraţie publică

1,3

2,5

2,9

2,5

2,2

2,4

2,5

2,8

Învăţământ

4,5

5,4

5,4

5,1

5,0

5,0

5,3

5,4

Sănătate

3,1

5,9

6,5

6,3

5,2

5,4

5,8

6,3

Sursa de date: “Balanţa forţei de muncă”

7. EXPORTURILE FOB DE MĂRFURI, PE SECŢIUNI ŞI PE PRINCIPALELE CAPITOLE DIN

NOMENCLATORUL COMBINAT (NC)

mii euro

Cod NC

Secţiuni, capitole din NC

20161)

2017

iun.

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.2)

feb.2)

mar.2)

apr.2)

mai2)

iun.1)

1.I-30.VI1)

Total,

din care:

15602

15505

12790

14154

13613

14307

10586

15854

13638

15138

11727

17335

14703

88395

I

Animale vii și produse animale

590

735

644

978

759

593

149

622

666

870

496

722

566

3941

II

Produse vegetale

11

25

21

58

110

83

38

37

27

42

1

13

0

122

IV

Produse alimentare, băuturi, tutun

78

106

102

84

253

956

86

85

140

232

367

626

69

1524

VI

Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

1853

1617

1075

855

1578

1324

940

1017

742

1002

650

2209

458

6078

VII

Materiale plastice,cauciuc şi articole din acestea

42

15

12

9

34

17

10

46

26

16

14

15

17

134

VIII

Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea

27

60

30

87

50

44

35

26

16

18

22

102

59

243

IX

Produse de lemn, plută şi împletituri

131

86

104

141

143

44

31

40

147

187

119

123

169

790

X

Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton

20

13

5

21

12

22

17

16

16

25

17

30

18

122

XI

Materii textile şi articole din acestea

6771

6943

4969

5453

4844

5086

4645

5271

5561

5289

4515

5763

6058

32468

XII

Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare

3298

3610

3204

3337

2847

3499

2246

3616

3419

3712

2445

3601

4197

20993

XV

Metale comune şi articole din acestea

146

196

234

98

131

80

125

161

135

199

82

209

183

971

XVI

Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat

1781

1488

1985

2301

2160

1941

1783

3252

2051

2738

2376

3104

2314

15837

XVIII

Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice

243

108

91

146

121

133

127

939

152

156

137

177

138

1698

XX

Mărfuri şi produse diverse (mobilă, mobilier)

599

499

277

587

534

472

349

703

514

630

465

626

449

3395

1) Date provizorii; 2) Date revizuite

Sursa de date: Începând cu 1 ianuarie 2007 statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT:

– sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-UE, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene;

– sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-UE, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Notă: Datele valorice sunt exprimate în preţuri externe efective FOB (preţuri la frontiera ţării exportatoare) pentru exporturi. Diferenţele între:

  • Datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor;

  • Datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune,

sunt datorate rotunjirii valorilor din euro in mii euro.

8. IMPORTURILE CIF DE MĂRFURI, PE SECŢIUNI ŞI PE PRINCIPALELE CAPITOLE DIN

NOMENCLATORUL COMBINAT (NC)

mii euro

Cod NC

Secţiuni, capitole din NC

20161)

2017

iun.

iul.

aug.

sep.

oct.

nov.

dec.

ian.2)

feb.2)

mar.2)

apr.2)

mai2)

iun.1)

1.I-30.VI1)

Total,

din care:

13505

10322

8680

11472

10425

10073

9037

8169

10353

13189

10136

14602

13002

69450

I

Animale vii şi produse animale

763

819

725

805

780

310

683

433

646

771

364

942

731

3887

II

Produse vegetale

666

371

113

126

151

248

107

395

313

109

157

205

74

1252

III

Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale

174

177

256

269

255

290

220

205

221

292

171

299

176

1365

IV

Produse alimentare, băuturi, tutun

198

128

127

87

53

47

90

79

58

65

133

133

176

643

VI

Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe

209

325

344

168

237

286

173

175

303

489

128

343

173

1597

VII

Materiale plastice,cauciuc şi articole din acestea

325

455

214

359

562

380

324

246

361

273

411

475

301

2070

VIII

Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea

1320

602

350

873

1066

1101

601

377

715

796

1116

1202

1055

5258

IX

Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele

5

15

11

15

95

39

43

93

43

72

154

16

21

403

X

Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton

452

372

235

390

466

335

357

295

316

489

316

467

557

2447

XI

Materii textile şi articole din acestea

4494

3120

1933

3838

3238

3371

3144

3019

2890

3386

2665

3891

3979

19909

XII

Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare

915

984

473

879

862

902

1017

719

870

1069

1415

1492

1874

7445

XIII

Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mica

308

235

332

399

352

171

148

62

194

336

189

384

286

1453

XV

Metale comune şi articole din acestea

985

568

814

684

522

838

441

552

693

1343

434

1806

951

5789

XVI

Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat

1227

1099

1384

838

767

487

1018

354

789

855

1142

1406

871

5418

XVII

Mijloace de transport

1209

870

1231

1541

814

1071

345

1006

1754

1747

1178

1226

1502

8412

XVIII

Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice

81

31

31

55

68

52

109

71

74

57

39

67

44

361

XX

Mărfuri şi produse diverse

145

148

100

146

136

144

217

62

117

1009

110

239

224

1707

1) Date provizorii; 2) Date revizuite

Sursa de date: Începând cu 1 ianuarie 2007 statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT:

– sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-UE, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene;

– sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-UE, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Notă: Datele valorice sunt exprimate în preţuri externe efective CIF (preţuri la frontiera ţării importatoare) pentru importuri. Diferenţele între:

  • Datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor;

  • Datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune,

sunt datorate rotunjirii valorilor din euro in mii euro.

9. PRODUSUL INTERN BRUT LA NIVEL DE REGIUNE ŞI JUDEŢE

-mil. lei preţuri curente –

Nr.

Crt.

Judeţ/

regiune

ANUL

A

B

2001

2002

2005

2007

2008

2010

2011

2012

2013

2014

1

Reg. NE

14339,7

18930,9

33265,8

45990,1

55400,6

56081,2

57274,4

61404,7

65380,3

67169,4

2

Bacău

3347,0

4486,6

7510,4

9846,2

12097,3

12169,1

11724,4

12612,4

12463,0

12836,5

3

Botoşani

1323,1

1821,7

3109,8

4737,6

5538,8

5483,5

5804,5

5966,6

6705,0

6629,9

4

Iaşi

3605,8

4681,4

8669,3

12071,9

15290,3

16281,8

16575,7

17586,6

19668,3

20604,2

5

Neamţ

2177,6

2656,2

4952,4

6659,7

7620,8

7272,1

7639,6

8310,6

8817,3

8843,0

6

Suceava

2596,5

3647,4

6244,7

8864,8

9808,9

10026,1

10538,0

11103,4

11890,3

12249,3

7

Vaslui

1289,7

1637,6

2779,2

3809,9

5044,5

4848,6

4992,2

5825,1

5836,4

6006,5

10. PREŢURI DIN PIAŢA AGROALIMENTARĂ, LA SFÂRŞITUL LUNII AUGUST 2017

Produsul

Localitatea

U.M.

Preţuri

în luna august

2017

RON

Preţuri

în luna iulie

2017

RON

august 2017

faţă de

iulie 2017

%

Fasole bob mic

Vaslui

Kg

9,00

6,00

150,0

Barlad

Kg

8,00

6,00

133,3

Cartofi > 55 mm

Vaslui

Kg

0,80

1,50

53,3

Barlad

Kg

0,80

1,50

53,3

Varză albă

Vaslui

Kg

1,50

1,50

100,0

Barlad

Kg

1,50

1,50

100,0

Ţelină rădăcină

Vaslui

Kg

7,00

5,00

140,0

Barlad

Kg

5,00

3,50

142,9

Ardei gras, cal. I

Vaslui

Kg

2,00

3,80

52,6

Barlad

Kg

2,00

3,00

66,7

Tomate de câmp, cal. I

Vaslui

Kg

2,00

4,00

50,0

Barlad

Kg

2,00

3,00

66,7

Morcovi alte tipuri

Vaslui

Kg

2,00

2,00

100,0

Barlad

Kg

1,50

1,50

100,0

Ceapă uscată

Vaslui

Kg

1,50

1,50

100,0

Barlad

Kg

1,50

1,50

100,0

Castraveţi de câmp

Vaslui

Kg

2,00

1,50

133,3

Barlad

Kg

1,50

1,00

150,0

Fasole păstăi

Vaslui

Kg

3,50

4,00

87,5

Barlad

Kg

3,50

4,00

87,5

Pepeni verzi

Vaslui

Kg

1,00

2,00

50,0

Barlad

Kg

0,70

1,50

46,7

Dovlecei

Vaslui

Kg

1,00

2,00

50,0

Barlad

Kg

1,00

2,00

50,0

Usturoi uscat

Vaslui

Kg

10,00

12,00

83,3

Barlad

Kg

8,00

10,00

80,0

Păstârnac

Vaslui

Kg

7,00

5,00

140,0

Barlad

Kg

6,00

3,50

171,0

Ciuperci de cultură

Vaslui

Kg

7,00

Barlad

Kg

6,00

Pepeni galbeni

Vaslui

Kg

1,50

2,00

75,0

Barlad

Kg

1,50

2,00

75,0

Mere Golden

Vaslui

Kg

2,50

2,00

125,0

Barlad

Kg

2,50

1,50

166,7

Prune

Vaslui

Kg

1,50

4,00

37,5

Barlad

Kg

1,50

4,00

37,5

Struguri

Vaslui

Kg

6,00

Barlad

Kg

6,00

Lapte proaspăt de vacă

Vaslui

Litru

2,50

2,50

100,0

Barlad

Litru

2,50

2,50

100,0

Ouă de găină

Vaslui

bc

0,50

0,60

83,3

Barlad

bc

0,50

0,50

100,0

Miere de albine (tei, polifloră)

Vaslui

Kg

24,00

20,00

120,0

Barlad

Kg

24,00

19,00

126,3

Smântână

Vaslui

Kg

11,00

12,00

91,7

Barlad

Kg

10,00

10,00

100,0

Brânză proaspătă din lapte de vacă

Vaslui

Kg

12,00

14,00

85,7

Barlad

Kg

11,00

14,00

78,6

Notă: Nomenclatorul se actualizează funcţie de sezon.

Note metodologice

Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate.

 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali.

Comerţul internaţional cu bunuri. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT:

– sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-UE, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene;

– sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-UE, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

  • Sfera de cuprindere

Comerţul INTRA-UE cuprinde expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile de bunuri în România provenind din alt stat membru UE.

Expedierile din România includ:

  • bunuri în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE;

  • bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre.

Introducerile în România includ:

  • bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României;

  • bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României.

Comerţul EXTRA-UE cuprinde schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern.

Se cuprind, de asemenea:

  • importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării);

  • exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă;

  • exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări);

  • importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor).

Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare), bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente.

  • Valoarea bunurilor expediate/exportate şi introduse/importate

Se stabileşte pe baza preţurilor FOB la expedieri/exporturi şi a preţurilor CIF la introduceri/importuri.

  • Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale se determină astfel:

– pentru comerţul INTRA-UE, pe baza principiului „ţara de destinaţie” (la expedieri) şi „ţara de expediţie” (la introduceri);

– pentru comerţul EXTRA-UE, pe baza principiului „ţara de destinaţie” (la export) şi „ţara de origine” (la import, cu excepţia cazului în care ţara de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediţie).

Se consideră „ţara de destinaţie”, ţara în care bunurile vor fi consumate, „ţara de expediţie”, ţara din care bunurile au fost expediate şi „ţara de origine”, ţara în care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima transformare substanţială.

  • Sursa datelor:

  • Pentru comerţul INTRA-UE:

– declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux si an de referinţă;

– declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE.

  • Pentru comerţul EXTRA-UE:

  • Direcţia Generală a Vămilor (DGV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import.

  • Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind cantităţile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul naţional.

Datele privind comerţul internaţional cu bunuri pentru fiecare judeţ au fost stabilite în funcţie de sediul social din Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) al agenţilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri.

Comerţul cu amănuntul include revânzarea mărfurilor către consumatorii finali, în general în cantităţi mici şi în starea în care au fost cumpărate.

În comerţul cu amănuntul nu se cuprind: vânzările de produse agricole pe piaţa ţărănească, vânzările de produse care nu sunt bunuri de consum (cereale, petrol brut, seminţe, etc.), vânzări de produse alimentare şi băuturi pentru consumul pe loc, vânzarea de autovehicule, piese de schimb pentru acestea, vânzările de carburanţi pentru autovehicule.

Serviciile de piaţă prestate pentru populaţie sunt acele activităţi care fac obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă – având ca principal beneficiar populaţia – şi sunt produse de societăţi ale căror venituri provin în proporţie de cel puţin 50% din vânzarea producţiei proprii, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarif, taxă, preţ de vânzare).

Cifra de afaceri totală din comerţul interior şi servicii reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprinderi în perioada respectivă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de acestea.

Datele lunare se obţin pe baza cercetării selective a întreprinderilor care au activităţi principale de comerţ cu amănuntul, respectiv servicii de piaţă pentru populaţie.

Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul interior şi servicii sunt calculaţi în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Datele publicate sunt provizorii şi periodic se rectifică pe baza corecturilor ce se efectuează retroactiv de către întreprinderile din eşantion, asupra datelor completate anterior de către acestea.

Efectivul salariaţilor cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), existente în evidenţele unităţilor economico-sociale la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii:

patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii;

lucrătorii familiali – reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii;

membrii consiliilor judeţene şi locale.

Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv „orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază”. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.).

Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 13 – secţiunea „Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional” a fost estimat prin cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, având ca sferă de cuprindere unităţile din „sectorul bugetar” cuprinse exhaustiv în cercetare (excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ – cca. 820 de unităţi), respectiv unităţile din sectorul economic, cu 4 salariaţi şi peste (care reprezintă 92,89% din numărul total al salariaţilor din acest sector).

Obiectivul cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale îl constituie evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale medii lunare şi orare pe total economie şi sectoare de activitate.

Datele sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică conform CAEN Rev.2 nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul:

  • asistenţă socială,

  • activităţi culturale, sportive şi recreative,

  • peisagistică şi servicii pentru clădiri,

  • agricultură,

  • distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare,

  • construcţii,

  • transport şi depozitare,

  • producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat,

  • închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc.

Informaţiile aferente activităţilor secundare sunt cuprinse, fiecare, la activităţile economice conform CAEN Rev.2 corespunzătoare. Informaţiile referitoare la „sectorul bugetar” trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ – cca. 3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială – cca. 10%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.).

Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare.

Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 7 – secţiunea „Principalii indicatori economico-sociali la nivel de judeţ” a fost estimat pe baza datelor obţinute din cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, care au fost completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), pentru unităţile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din 2016.

Diferenţa dintre numărul total al salariaţilor calculat prin însumarea efectivelor de salariaţi ale fiecărui judeţ din tabelul nr. 7 şi efectivul de salariaţi din tabelul nr. 13 este determinată de includerea în sfera de cuprindere a unităţilor cu 1-3 salariaţi.

Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichetele de masă).

Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către operatorii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate, patronii, lucrătorii familiali, membrii consiliilor judeţene şi locale şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat.

Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă).

Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi.

Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Aceasta se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii. Lucrarea se referă la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale.

Locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar.

Turism Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.

Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă chestionare statistice Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, care trebuie să completeze chestionarul statistic este actualizată periodic, cu informaţii privind structurile nou clasificate sau reclasificate, de Autoritatea Naţională pentru Turism.

Din anul 2010, cercetarea statistică referitoare la “Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare” se adresează structurilor de primire turistică cu o capacitate de minim 10 locuri pat care funcţionează în luna de referinţă – circa 4000 operatori economici.

CUPRINS

Pag.

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL

I. INDUSTRIE

1.

Indicii producţiei industriale

1

2.

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total

1

3.

Indicii preţurilor producţiei industriale pe total

1

II. COMERŢ INTERIOR. SERVICII

4.

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor)

1

5.

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule

2

6.

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei

2

III. COMERŢ INTERNAŢIONAL

7.

Comerţul internaţional cu bunuri ………………………………………

2

IV. TURISM

8.

Sosiri în structurile de primire turistică

3

9.

Înnoptări în structurile de primire turistică

3

10.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

3

V. PREŢURI

11.

Indicii preţurilor de consum al populaţiei

3

VI. FORŢĂ DE MUNCĂ

12.

Evoluţia câştigului salarial mediu brut

4

13.

Efectivul salariaţilor din economie

5

14.

Numărul şomerilor înregistraţi

5

15.

Rata şomajului înregistrat

5

VII. INDICATORI SOCIALI

16.

Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie de asigurări sociale de stat

5

17.

Mişcarea naturală a populaţiei ……………………………………..

6

VIII. ALŢI INDICATORI

18.

Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris

6

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL DE JUDEŢ

I. INDUSTRIE

1.

Indicii producţiei industriale

7

2.

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total

7

Pag.

II. COMERŢ INTERNAŢIONAL

3.

Comerţul internaţional cu bunuri

7

III. TURISM

4.

Sosiri în structurile de primire turistică

7

5.

Înnoptări în structurile de primire turistică

8

6.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare

8

IV. FORŢĂ DE MUNCĂ

7.

Efectivul salariaţilor din economie

8

8.

Câştigul salarial mediu brut

8

9.

Câştigul salarial mediu net ………………………………………………………………………………………

9

10.

Numărul şomerilor înregistraţi

9

11.

Rata şomajului înregistrat

9

V. INDICATORI SOCIALI

12.

Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie de asigurări sociale de stat

9

13.

Mişcarea naturală a populaţiei ……………………………………..

10

VI. CONSTRUCŢII

14.

Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri

10

15.

Locuinţe terminate

10

VII. ALŢI INDICATORI

16.

Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris

10

TABELE STATISTICE ŞI COMENTARII LA NIVEL DE JUDEŢ

I. COMENTARII STATISTICE

I.1.

Comentarii statistice – Indicatori economici……………………………………………………….

11

I.2.

Comentarii statistice – Indicatori sociali……………………………………………………………

13

II. TABELE

II.1

Populaţia după domiciliu a judeţului Vaslui…………………………………………………………

15

II.2

Mişcarea naturală a populaţiei (2012- 2016)………………………………………………………

15

II.3

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor – date generale ………………………………………….

16

II.4

Locul judeţului după rata şomajului (la 31.08.2017)…………………………………………………….

16

II.5

Evoluţia numărului mediu de salariaţi………………………………………………………………………..

16

II.6

Evoluţia efectivului de salariaţi …………………………………………………………………………………

16

II.7

Exporturile FOB de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul combinat (nc)……………………………………………………………………………………….

17

II.8

Importurile CIF de mărfuri, pe secţiuni şi pe principalele capitole din nomenclatorul combinat (nc)……………………………………………………………………………………….

18

II.9

Produsul intern brut la nivel de regiune si judeţe ………………………………………………

19