1. COMENTARII STATISTICE

I.1 INDICATORI ECONOMICI

Indicele producţiei industriale (IPI). În luna august (IPI) a înregistrat valoarea de 117,8, ceea ce indică o creştere a activităţii industriale faţă de luna august a anului precedent.

Exporturile de bunuri (FOB), la nivelul judeţului Vaslui, au fost în luna iunie 2017 de 14703 mii euro, cu 5,8% mai mici faţă de perioada similară din anul precedent (15602 mii euro). Produsele industriale reprezentative în total exporturi rămân: Materii textile şi articole din acestea, cu 6058 mii euro (6771 în perioada similară din 2016) şi Încălţăminte, cu o valoare de 4197 mii euro.

Importurile de mărfuri (CIF) derulate în luna iunie 2017 au fost de 13002 mii euro, cu cca 3,7% mai mici decât în perioada similară din anul 2016 (13505 mii euro). Predomină Materii textile şi articole din acestea, cu 3979 mii euro şi Încălţăminte cu o valoare a importurilor de 1874 mii euro.

O situaţie comparativă iunie 2017 – iunie 2016 a valorii comerţului internaţional realizat de firmele cu sediul administrativ în judeţului nostru este prezentată în graficul de mai jos.

G. 1 Comerţul internaţional, iunie 2017 faţă de iunie 2016, mii euro



Balanţa comercială prezintă, după 6 luni, un excedent de 18945 mii euro. Faţă de excedentul perioadei similare, din 2016 (16100 mii euro) s-a înregistrat o creştere cu 17,7%.

Pentru anul 2016, gradul de acoperire al importurilor din exporturi (calculat ca raport între export şi import) a fost de 128,6%, apropiat de anii 2015 şi 2014 (126,3% şi 124,5%), mult redus faţă de anul 2010 (151,8%), dar net superior anului 2011 (117,7%). În graficul de mai jos prezentăm evoluţia lunară, din perioada iunie 2016– iunie 2017 a gradului de acoperire al importurilor din exporturi. În anul 2016 s-a atins un nivel maxim în luna februarie (170,0%), iar în iunie 2017 valoarea gradului de acoperire al importurilor din exporturi este de 113,1% nivel superior celui din iunie 2016.

G. 2 Gradul de acoperire al importurilor din exporturi

%



Dintre partenerii judeţului Vaslui în comerţul internaţional, se detaşează, prin valori absolute şi prezenţă constantă, Italia, Germania,Franţa, Marea Britanie şi Olanda. (export), respectiv Italia, Germania, Republica Moldova, Bulgaria şi Franţa (import).

În graficele de mai jos, prezentăm evoluţia valorică a comerţului internaţional desfăşurat de agenţii economici cu sediul în judeţul Vaslui, după 6 luni 2017.

G. 3 Export- principalii parteneri ai jud. Vaslui, mii euro



Se observă că Italia se detaşează prin valoarea mare (31793 mii euro) a exporturilor efectuate, în această ţară, de firmele din judeţul Vaslui. Urmează Germania ( 12831 mii euro) şi Franţa (8725 mii euro).

G. 4 Import- principalii parteneri ai jud. Vaslui, mii euro



Şi în cazul importurilor, Italia este principalul partener de comerţ (27074 mii euro) pentru firmele vasluiene, ea fiind urmată la distanţă, de Germania (10414), Republica Moldova (3981 mii euro), ş.a..

Autorizaţiile de construire pentru clădiri rezidenţiale au fost în număr de 33 în luna august 2017, arătând o reducere cu 44,0% faţă de luna august 2016 (59 autorizaţii).

Indicatorul Locuinţe terminate a înregistrat o creştere cu 57,3% pe total (118 în trim. II 2017 faţă de 75 în trim. II 2016). Pe medii situaţia se prezintă astfel: 39 locuinţe în trim. II 2017, în urban şi 43 în perioada similară din anul 2016, respectiv 79 locuinţe în trim. II 2017, în rural şi 32 de locuinţe în perioada similară din anul 2016.

Referitor la societăţile comerciale, în luna august, în judeţul Vaslui nu s-a înregistrat înmatricularea de societăţi cu participare străină la capitalul social subscris.

I.2 INDICATORI SOCIALI

La sfârşitul lunii august, în judeţul Vaslui s-a înregistrat un număr de 54827 salariaţi. Faţă de august 2016 (54689 salariaţi) s-a înregistrat o creştere uşoară (0,3%).

Câştigul salarial mediu brut a fost de 2626 RON (august 2017). Peste medie s-a câştigat în servicii (2931 lei), iar sub medie s-au situat câştigurile din industrie plus construcţii :2214 lei) şi din agricultură, silvicultură şi piscicultură (2119).

Câştigul salarial mediu net a fost de 1885 RON (august 2017). Peste medie s-a câştigat în servicii (2089 lei), iar sub medie s-au situat câştigurile din industrie plus construcţii :1609) şi din agricultură, silvicultură şi piscicultură (1542 lei).

Numărul şomerilor este mai mic (cu 9,0%) faţă de august 2016. În august 2017, conform ANOFM, s-au înregistrat 15323 şomeri din care 36,0% femei.

Rata şomajului este de 10,5% în august 2017, în descreştere faţă de august 2016 (11,5%), iar în rândul femeilor şomajul este de 7,8% (8,7% în august 2016), aspect evidenţiat şi în graficul de mai jos.

G. 6 Evoluţia ratei şomajului

%



În august 2017 judeţul Vaslui se situează (alături de judeţele Buzău şi Teleorman cu 9,9% respectiv, 10,2%) în topul şomajului, în condiţiile în care, rata şomajului la nivel naţional este de 4,2%.

Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat în trimestrul II 2017 a fost de 81727 persoane; în trimestrul II 2016 – 81639 persoane.

G. 7 Numărul mediu al pensionarilor de asigurări sociale de stat

şi efectivul salariaţilor



După cum se vede în graficul de mai sus, la un pensionar revin 0,67 salariaţi, realitate ce îngrijorează.

Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost în trimestrul II 2017 de 818 lei , în creştere cu cca 5,0% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (778 lei).

În judeţul Vaslui, mişcarea naturală a populaţiei rămâne caracterizată de numărul net superior al deceselor faţă de cel al născuţilor vii. În luna august 2017 sporul natural are valoarea 38; august 2016 (-57).

Iată în tabelul de mai jos evoluţia sporului natural în perioada august 2017- august 2016.

G. 8 Evoluţia sporului natural

persoane



Numărul turiştilor cazaţi (sosirile) în judeţul Vaslui în luna august a fost de 5936 persoane, înregistrându-se un număr de 9431 înnoptări. În luna august 2016 se înregistrau următoarele valori: 4095 sosiri şi un număr de 6485 de înnoptări.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare rămâne scăzut: 34,8% în august 2017 şi 22,4% in august 2016.

Produsul intern brut este un indicator al activităţii de producţie la nivel de ţară sau regiune fiind un instrument util pentru măsurarea şi compararea nivelului economic de dezvoltare.

Indicii de disparitate, calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel de judeţ şi produsul intern brut pe locuitor la nivel naţional, arată că în Regiunea Nord-Est niciun judeţ nu înregistrează performanţe superioare mediei naţionale (indice naţional = 100), iar poziţia judeţului Vaslui este una periferică. Indici Vaslui: 43,3% în 2007, 46,7% în 2008, 45,8% în anul 2009, 43,7% în 2010, 50,0% în 2012, 46,9% în 2013 şi 46,0% în anul 2014.

G. 9 PIB/capita, indici de disparitate, 2007-2014



2. TABELE

1. POPULAŢIA DUPĂ DOMICILIU A JUDEŢULUI VASLUI- LA DATA DE 1 IANUARIE 2017

Nr. crt.	Unitatea administrativ-teritorială	Populaţia	Nr. crt.	Unitatea administrativ-teritorială	Populaţia
1	MUNICIPIUL VASLUI	104929	44	IANA	4285
2	MUNICIPIUL BîRLAD	72165	45	IBĂNEŞTI	1598
3	MUNICIPIUL HUŞI	30416	46	IVĂNEŞTI	4436
4	ORAŞUL MURGENI	8267	47	IVEŞTI	2749
5	ORAŞUL NEGREŞTI	10386	48	LAZA	3312
6	ALBEŞTI	3027	49	LIPOVĂŢ	4203
7	ALEXANDRU VLAHUŢĂ	1562	50	LUNCA BANULUI	3721
8	ARSURA	1615	51	MĂLUŞTENI	2306
9	BANCA	5784	52	MICLEŞTI	2746
10	BĂCANI	3112	53	MUNTENII DE JOS	4260
11	BĂCEŞTI	4843	54	MUNTENII DE SUS	4271
12	BĂLTENI	1545	55	OLTENEŞTI	2701
13	BEREZENI	5135	56	OŞEŞTI	3433
14	BLĂGEŞTI	1389	57	PĂDURENI	4019
15	BOGDANA	1597	58	PERIENI	3769
16	BOGDĂNEŞTI	3316	59	POCHIDIA	1741
17	BOGDĂNIŢA	1574	60	POGANA	3315
18	BOŢEŞTI	2071	61	POGONEŞTI	1731
19	BUNEŞTI-AVEREŞTI	2619	62	POIENEŞTI	2939
20	CIOCANI	1701	63	PUIEŞTI	4914
21	CODĂEŞTI	4524	64	PUNGEŞTI	3328
22	COROIEŞTI	2111	65	PUŞCAŞI	3663
23	COSTEŞTI	2883	66	RAFAILA	2087
24	COZMEŞTI	2369	67	REBRICEA	3761
25	CREŢEŞTI	1762	68	ROSIEŞTI	3225
26	DĂNEŞTI	2188	69	SOLEŞTI	3765
27	DELENI	2358	70	STĂNILEŞTI	5502
27	DELEŞTI	2313	71	ŞTEFAN CEL MARE	3478
29	DODEŞTI	1792	72	ŞULETEA	2320
30	DRAGOMIREŞTI	5103	73	TANACU	2038
31	DRÎNCENI	4710	74	TĂCUTA	3365
32	DUDA-EPURENI	4565	75	TĂTĂRĂNI	2192
33	DUMEŞTI	3813	76	TODIREŞTI	3354
34	EPURENI	2986	77	TUTOVA	3872
35	FĂLCIU	5648	78	VĂLENI	5020
36	FEREŞTI	2162	79	VETRIŞOAIA	3175
37	FRUNTIŞENI	1884	80	VIIŞOARA	1789
38	GĂGEŞTI	1987	81	VINDEREI	4084
39	GHERGHEŞTI	2765	82	VOINEŞTI	4041
40	GÎRCENI	2557	83	VULTUREŞTI	2216
41	GRIVIŢA	3670	84	VUTCANI	1956
42	HOCENI	2780	85	ZĂPODENI	3756
43	DIMITRIE CANTEMIR	2576	86	ZORLENI	9871
TOTAL URBAN					226163
TOTAL RURAL					258703
TOTAL JUDEŢ VASLUI					484866

2. MIŞCAREA NATURALĂ A POPULAŢIEI: 2012- 2016

Date absolute
Judeţul Vaslui	Născuţi vii	Decedaţi	Spor natural	Căsătorii	Divorţuri	Decedaţi sub 1 an
Anul 2016	3925	5545	-1620	2779	598	32
Anul 2015	4813	5500	–687	2298	764	40
Anul 2014	4166	5349	-1183	2226	667	40
Anul 2013	4529	5282	-753	2257	653	46
Anul 2012	3926	5500	-1574	1916	744	46

Sursa de date: TEMPO- online- tutorial

3. RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI ŞI AL LOCUINŢELOR – 1992, 2002, 2011 – DATE GENERALE

Nr. crt.	Indicatori – Judeţul Vaslui	1992	2002	2011	2002/1992 %	2011/2002 %	Structura, %
							1992	2002	2011
0	A	1	2	3	4	5	6	7	8
	Populaţia – număr –	461374	455049	395499	98,7	86,9	100,0	100,0	100,0
	– masculin	227570	226292	197704	99,4	87,4	49,3	49,7	50,0
	– feminin	233804	228757	197795	97,8	86,5	50,7	50,3	50,0
	Din total :	x	x	x	x	X	100,0	100,0	100,0
	– urban	200549	179001	153009	89,3	85,5	43,5	39,3	38,7
	– rural	260825	276048	242490	105,8	87,8	56,5	60,7	61,3
	Din total populaţie, după etnie :	x	x	x	x	x	100,0	100,0	100,0
	– români	458480	449796	364530	98,1	81,0	99,3	98,8	98,3
	– maghiari	67	87	52	129,9	59,8	*	*	*
	– rromi	2569	4873	5913	189,7	121,3	0,6	1,1	1,6
	– germani	28	20	13	71,4	65,0	*	*	*
	– altă etnie	230	273	219	118,7	80,2	*	*	*
	Din total populaţie, după limba maternă :	x	x	x	x	x	100,0	100,0	100,0
	– română	460256	451919	367544	98,2	81,3	99,7	99,3	99,1
	– maghiară	55	61	40	110,9	65,6	*	*	*
	– romani	931	2878	3014	309,1	104,7	0,2	0,6	0,8
	– germană	14	11	10	78,6	90,9	*	*	*
	– altă limbă maternă	118	180	145	152,6	80,6	*	*	*
	Densitate populaţie ( loc./kmp)	87	86	74	98,9	86,0	x	x	x

^*) Valori sub 0,05

4. Locul judeŢului dupĂ rata Şomajului, (la 31.08.2017)

JUDEŢ	Rata şomajului	Locul judeţului
Judeţe cu cea mai ridicată rată a şomajului – Vaslui – Teleorman – Buzău	10,5 10,2 9,9	1 2 3
Media pe ţară	4,2	–
Judeţe cu cea mai scăzută rată a şomajului – Ilfov -Timiş – Arad	0,9 1,1 1,4	42 41 40

Sursa de date: Buletin Statistic Lunar nr.8/2017 editat de INS

5. EVOLUŢIA NUMĂRULUI MEDIU DE SALARIAŢI, ÎN JUDEŢUL VASLUI

mii persoane

Anul
	2000	2008	2009	2010	2012	2014	2015	2016
TOTAL	63,9	60,8	55,2	50,4	52,3	50,0	51,0	52,5
Evoluţia dinamică, anul 2000= 100%	100,0	95,1	86,4	78,9	81,8	78,2	79,8	82,2

Sursa de date: “Balanţa forţei de muncă”

6. POPULAŢIA OCUPATĂ CIVILĂ – STRUCTURA LA 31 DECEMBRIE, ÎN JUDEŢUL VASLUI

%

	Anul
	2000	2008	2009	2010	2012	2014	2015	2016
TOTAL, din care	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0	100,0
Agricultură, silvic. pescuit	59,0	46,8	48,5	49,0	49,4	47,9	43,2	39,3
Industrie	17,8	18,9	16,6	16,8	16,2	16,4	18,0	19,8
Construcţii	1,8	3,6	2,9	2,5	3,3	3,6	3,8	4,3
Comerţ, hoteluri	6,7	9,4	9,6	9,9	9,7	10,4	11,4	11,6
Administraţie publică	1,3	2,5	2,9	2,5	2,2	2,4	2,5	2,8
Învăţământ	4,5	5,4	5,4	5,1	5,0	5,0	5,3	5,4
Sănătate	3,1	5,9	6,5	6,3	5,2	5,4	5,8	6,3

Sursa de date: “Balanţa forţei de muncă”

7. EXPORTURILE FOB DE MĂRFURI, PE SECŢIUNI ŞI PE PRINCIPALELE CAPITOLE DIN

NOMENCLATORUL COMBINAT (NC)

mii euro

Cod NC	Secţiuni, capitole din NC	20161)							2017
		iun.	iul.	aug.	sep.	oct.	nov.	dec.	ian.2)	feb.2)	mar.2)	apr.2)	mai2)	iun.1)	1.I-30.VI1)
	Total, din care:	15602	15505	12790	14154	13613	14307	10586	15854	13638	15138	11727	17335	14703	88395
I	Animale vii și produse animale	590	735	644	978	759	593	149	622	666	870	496	722	566	3941
II	Produse vegetale	11	25	21	58	110	83	38	37	27	42	1	13	0	122
IV	Produse alimentare, băuturi, tutun	78	106	102	84	253	956	86	85	140	232	367	626	69	1524
VI	Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe	1853	1617	1075	855	1578	1324	940	1017	742	1002	650	2209	458	6078
VII	Materiale plastice,cauciuc şi articole din acestea	42	15	12	9	34	17	10	46	26	16	14	15	17	134
VIII	Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea	27	60	30	87	50	44	35	26	16	18	22	102	59	243
IX	Produse de lemn, plută şi împletituri	131	86	104	141	143	44	31	40	147	187	119	123	169	790
X	Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton	20	13	5	21	12	22	17	16	16	25	17	30	18	122
XI	Materii textile şi articole din acestea	6771	6943	4969	5453	4844	5086	4645	5271	5561	5289	4515	5763	6058	32468
XII	Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare	3298	3610	3204	3337	2847	3499	2246	3616	3419	3712	2445	3601	4197	20993
XV	Metale comune şi articole din acestea	146	196	234	98	131	80	125	161	135	199	82	209	183	971
XVI	Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat	1781	1488	1985	2301	2160	1941	1783	3252	2051	2738	2376	3104	2314	15837
XVIII	Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice	243	108	91	146	121	133	127	939	152	156	137	177	138	1698
XX	Mărfuri şi produse diverse (mobilă, mobilier)	599	499	277	587	534	472	349	703	514	630	465	626	449	3395

¹⁾ Date provizorii; ²⁾ Date revizuite

Sursa de date: Începând cu 1 ianuarie 2007 statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT:

– sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-UE, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene;

– sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-UE, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Notă: Datele valorice sunt exprimate în preţuri externe efective FOB (preţuri la frontiera ţării exportatoare) pentru exporturi. Diferenţele între:

• Datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor;

• Datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune,

sunt datorate rotunjirii valorilor din euro in mii euro.

8. IMPORTURILE CIF DE MĂRFURI, PE SECŢIUNI ŞI PE PRINCIPALELE CAPITOLE DIN

NOMENCLATORUL COMBINAT (NC)

mii euro

Cod NC	Secţiuni, capitole din NC	20161)							2017
		iun.	iul.	aug.	sep.	oct.	nov.	dec.	ian.2)	feb.2)	mar.2)	apr.2)	mai2)	iun.1)	1.I-30.VI1)
	Total, din care:	13505	10322	8680	11472	10425	10073	9037	8169	10353	13189	10136	14602	13002	69450
I	Animale vii şi produse animale	763	819	725	805	780	310	683	433	646	771	364	942	731	3887
II	Produse vegetale	666	371	113	126	151	248	107	395	313	109	157	205	74	1252
III	Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale	174	177	256	269	255	290	220	205	221	292	171	299	176	1365
IV	Produse alimentare, băuturi, tutun	198	128	127	87	53	47	90	79	58	65	133	133	176	643
VI	Produse ale industriei chimice şi ale industriilor conexe	209	325	344	168	237	286	173	175	303	489	128	343	173	1597
VII	Materiale plastice,cauciuc şi articole din acestea	325	455	214	359	562	380	324	246	361	273	411	475	301	2070
VIII	Piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea	1320	602	350	873	1066	1101	601	377	715	796	1116	1202	1055	5258
IX	Produse de lemn, plută şi împletituri din nuiele	5	15	11	15	95	39	43	93	43	72	154	16	21	403
X	Pastă de lemn, deşeuri de hârtie sau de carton; hârtie şi carton	452	372	235	390	466	335	357	295	316	489	316	467	557	2447
XI	Materii textile şi articole din acestea	4494	3120	1933	3838	3238	3371	3144	3019	2890	3386	2665	3891	3979	19909
XII	Încălţăminte, pălării, umbrele şi articole similare	915	984	473	879	862	902	1017	719	870	1069	1415	1492	1874	7445
XIII	Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mica	308	235	332	399	352	171	148	62	194	336	189	384	286	1453
XV	Metale comune şi articole din acestea	985	568	814	684	522	838	441	552	693	1343	434	1806	951	5789
XVI	Maşini, aparate şi echipamente electrice, aparate de înregistrat	1227	1099	1384	838	767	487	1018	354	789	855	1142	1406	871	5418
XVII	Mijloace de transport	1209	870	1231	1541	814	1071	345	1006	1754	1747	1178	1226	1502	8412
XVIII	Instrumente şi aparate optice, fotografice, cinematografice	81	31	31	55	68	52	109	71	74	57	39	67	44	361
XX	Mărfuri şi produse diverse	145	148	100	146	136	144	217	62	117	1009	110	239	224	1707

¹⁾ Date provizorii; ²⁾ Date revizuite

Sursa de date: Începând cu 1 ianuarie 2007 statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT:

– sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-UE, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene;

– sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-UE, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

Notă: Datele valorice sunt exprimate în preţuri externe efective CIF (preţuri la frontiera ţării importatoare) pentru importuri. Diferenţele între:

• Datele pe total judeţ şi datele obţinute din însumarea secţiunilor;

• Datele pe secţiuni şi datele obţinute din însumarea capitolelor pentru fiecare secţiune,

sunt datorate rotunjirii valorilor din euro in mii euro.

9. PRODUSUL INTERN BRUT LA NIVEL DE REGIUNE ŞI JUDEŢE

-mil. lei preţuri curente –

Nr. Crt.	Judeţ/ regiune	ANUL
A	B	2001	2002	2005	2007	2008	2010	2011	2012	2013	2014
1	Reg. NE	14339,7	18930,9	33265,8	45990,1	55400,6	56081,2	57274,4	61404,7	65380,3	67169,4
2	Bacău	3347,0	4486,6	7510,4	9846,2	12097,3	12169,1	11724,4	12612,4	12463,0	12836,5
3	Botoşani	1323,1	1821,7	3109,8	4737,6	5538,8	5483,5	5804,5	5966,6	6705,0	6629,9
4	Iaşi	3605,8	4681,4	8669,3	12071,9	15290,3	16281,8	16575,7	17586,6	19668,3	20604,2
5	Neamţ	2177,6	2656,2	4952,4	6659,7	7620,8	7272,1	7639,6	8310,6	8817,3	8843,0
6	Suceava	2596,5	3647,4	6244,7	8864,8	9808,9	10026,1	10538,0	11103,4	11890,3	12249,3
7	Vaslui	1289,7	1637,6	2779,2	3809,9	5044,5	4848,6	4992,2	5825,1	5836,4	6006,5

10. PREŢURI DIN PIAŢA AGROALIMENTARĂ, LA SFÂRŞITUL LUNII AUGUST 2017

Produsul	Localitatea	U.M.	Preţuri în luna august 2017 RON	Preţuri în luna iulie 2017 RON	august 2017 faţă de iulie 2017 %
Fasole bob mic	Vaslui	Kg	9,00	6,00	150,0
	Barlad	Kg	8,00	6,00	133,3
Cartofi > 55 mm	Vaslui	Kg	0,80	1,50	53,3
	Barlad	Kg	0,80	1,50	53,3
Varză albă	Vaslui	Kg	1,50	1,50	100,0
	Barlad	Kg	1,50	1,50	100,0
Ţelină rădăcină	Vaslui	Kg	7,00	5,00	140,0
	Barlad	Kg	5,00	3,50	142,9
Ardei gras, cal. I	Vaslui	Kg	2,00	3,80	52,6
	Barlad	Kg	2,00	3,00	66,7
Tomate de câmp, cal. I	Vaslui	Kg	2,00	4,00	50,0
	Barlad	Kg	2,00	3,00	66,7
Morcovi alte tipuri	Vaslui	Kg	2,00	2,00	100,0
	Barlad	Kg	1,50	1,50	100,0
Ceapă uscată	Vaslui	Kg	1,50	1,50	100,0
	Barlad	Kg	1,50	1,50	100,0
Castraveţi de câmp	Vaslui	Kg	2,00	1,50	133,3
	Barlad	Kg	1,50	1,00	150,0
Fasole păstăi	Vaslui	Kg	3,50	4,00	87,5
	Barlad	Kg	3,50	4,00	87,5
Pepeni verzi	Vaslui	Kg	1,00	2,00	50,0
	Barlad	Kg	0,70	1,50	46,7
Dovlecei	Vaslui	Kg	1,00	2,00	50,0
	Barlad	Kg	1,00	2,00	50,0
Usturoi uscat	Vaslui	Kg	10,00	12,00	83,3
	Barlad	Kg	8,00	10,00	80,0
Păstârnac	Vaslui	Kg	7,00	5,00	140,0
	Barlad	Kg	6,00	3,50	171,0
Ciuperci de cultură	Vaslui	Kg	7,00	–	–
	Barlad	Kg	6,00	–	–
Pepeni galbeni	Vaslui	Kg	1,50	2,00	75,0
	Barlad	Kg	1,50	2,00	75,0
Mere Golden	Vaslui	Kg	2,50	2,00	125,0
	Barlad	Kg	2,50	1,50	166,7
Prune	Vaslui	Kg	1,50	4,00	37,5
	Barlad	Kg	1,50	4,00	37,5
Struguri	Vaslui	Kg	6,00	–	–
	Barlad	Kg	6,00	–	–
Lapte proaspăt de vacă	Vaslui	Litru	2,50	2,50	100,0
	Barlad	Litru	2,50	2,50	100,0
Ouă de găină	Vaslui	bc	0,50	0,60	83,3
	Barlad	bc	0,50	0,50	100,0
Miere de albine (tei, polifloră)	Vaslui	Kg	24,00	20,00	120,0
	Barlad	Kg	24,00	19,00	126,3
Smântână	Vaslui	Kg	11,00	12,00	91,7
	Barlad	Kg	10,00	10,00	100,0
Brânză proaspătă din lapte de vacă	Vaslui	Kg	12,00	14,00	85,7
	Barlad	Kg	11,00	14,00	78,6

Notă: Nomenclatorul se actualizează funcţie de sezon.

Note metodologice

Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. Pentru calculul indicelui producţiei industriale se utilizează date cantitative privind producţia unui număr însemnat de produse, care constituie un eşantion reprezentativ pe principalele grupe industriale. Calculul IPI se mai poate realiza de asemenea şi pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator. Valoarea producţiei realizate se calculează din înmulţirea producţiei fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate.

 Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali.

Comerţul internaţional cu bunuri. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT:

– sistemul INTRASTAT, pentru comerţul intra-UE, include schimburile de bunuri între România şi celelalte state membre ale Uniunii Europene;

– sistemul EXTRASTAT, pentru comerţul extra-UE, include schimburile de bunuri între România şi statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene.

• Sfera de cuprindere

Comerţul INTRA-UE cuprinde expedierile de bunuri din România cu destinaţia alt stat membru UE şi introducerile de bunuri în România provenind din alt stat membru UE.

Expedierile din România includ:

• bunuri în liberă circulaţie care părăsesc teritoriul statistic al României cu destinaţia alt stat membru UE;

• bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă (în interiorul ţării) sau prelucrare sub control vamal în România şi care sunt destinate altor state membre.

Introducerile în România includ:

• bunuri în liberă circulaţie într-un stat membru UE, care intră pe teritoriul statistic al României;

• bunuri care au fost plasate sub procedura vamală de prelucrare activă sau prelucrare sub control vamal în alt stat membru UE şi care intră pe teritoriul statistic al României.

Comerţul EXTRA-UE cuprinde schimburile de bunuri între România şi statele nemembre UE, având ca obiect: importul direct de bunuri pentru consum, bunurile importate scoase din antrepozitele vamale sau zonele libere pentru a fi puse în consum, exportul de bunuri de origine naţională, precum şi exportul de bunuri importate, declarate pentru consumul intern.

Se cuprind, de asemenea:

• importurile temporare de bunuri străine pentru prelucrare activă (în interiorul ţării);

• exporturile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea activă;

• exporturile temporare de bunuri pentru prelucrare pasivă (prelucrare în alte ţări);

• importurile de produse compensatoare rezultate după prelucrarea în afara ţării şi bunurile importate sau exportate în sistemul de leasing financiar (la valoarea integrală a bunurilor).

Nu sunt cuprinse în comerţul internaţional: bunurile în tranzit, bunurile temporar admise/scoase în/din ţară (cu excepţia celor pentru prelucrare), bunurile achiziţionate de organizaţii internaţionale pentru utilizări proprii în România, bunurile pentru şi după reparaţii şi piesele de schimb aferente.

• Valoarea bunurilor expediate/exportate şi introduse/importate

Se stabileşte pe baza preţurilor FOB la expedieri/exporturi şi a preţurilor CIF la introduceri/importuri.

• Repartizarea pe ţări a schimburilor internaţionale se determină astfel:

– pentru comerţul INTRA-UE, pe baza principiului „ţara de destinaţie” (la expedieri) şi „ţara de expediţie” (la introduceri);

– pentru comerţul EXTRA-UE, pe baza principiului „ţara de destinaţie” (la export) şi „ţara de origine” (la import, cu excepţia cazului în care ţara de origine este un stat membru UE, caz în care se ia în considerare ţara de expediţie).

Se consideră „ţara de destinaţie”, ţara în care bunurile vor fi consumate, „ţara de expediţie”, ţara din care bunurile au fost expediate şi „ţara de origine”, ţara în care a fost produs bunul sau în care bunul a suferit ultima transformare substanţială.

• Sursa datelor:

• Pentru comerţul INTRA-UE:

– declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux si an de referinţă;

– declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE.

• Pentru comerţul EXTRA-UE:

• Direcţia Generală a Vămilor (DGV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import.

• Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind cantităţile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul naţional.

Datele privind comerţul internaţional cu bunuri pentru fiecare judeţ au fost stabilite în funcţie de sediul social din Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) al agenţilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri.

Comerţul cu amănuntul include revânzarea mărfurilor către consumatorii finali, în general în cantităţi mici şi în starea în care au fost cumpărate.

În comerţul cu amănuntul nu se cuprind: vânzările de produse agricole pe piaţa ţărănească, vânzările de produse care nu sunt bunuri de consum (cereale, petrol brut, seminţe, etc.), vânzări de produse alimentare şi băuturi pentru consumul pe loc, vânzarea de autovehicule, piese de schimb pentru acestea, vânzările de carburanţi pentru autovehicule.

Serviciile de piaţă prestate pentru populaţie sunt acele activităţi care fac obiectul vânzării şi cumpărării pe piaţă – având ca principal beneficiar populaţia – şi sunt produse de societăţi ale căror venituri provin în proporţie de cel puţin 50% din vânzarea producţiei proprii, indiferent de denumirea preţurilor practicate (tarif, taxă, preţ de vânzare).

Cifra de afaceri totală din comerţul interior şi servicii reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprinderi în perioada respectivă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de acestea.

Datele lunare se obţin pe baza cercetării selective a întreprinderilor care au activităţi principale de comerţ cu amănuntul, respectiv servicii de piaţă pentru populaţie.

Indicii volumului cifrei de afaceri din comerţul interior şi servicii sunt calculaţi în condiţii metodologice şi de preţuri comparabile. Datele publicate sunt provizorii şi periodic se rectifică pe baza corecturilor ce se efectuează retroactiv de către întreprinderile din eşantion, asupra datelor completate anterior de către acestea.

Efectivul salariaţilor cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), existente în evidenţele unităţilor economico-sociale la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare, precum şi următoarele categorii:

– patronii care îşi desfăşoară activitatea în propria unitate şi pentru care sursa de venit o constituie numai dividendele şi profitul unităţii;

– lucrătorii familiali – reprezintă persoanele care-şi exercită activitatea într-o unitate economică aparţinând familiei sau unei rude, pe care o ajută şi pentru care nu primesc remuneraţie sub formă de salariu; plata se realizează în natură (hrană, haine, locuinţă) sau ocazional, cu titlu excepţional şi în bani, fără a figura pe statul de salarii;

– membrii consiliilor judeţene şi locale.

Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv „orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază”. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.).

Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 13 – secţiunea „Principalii indicatori economico-sociali la nivel naţional” a fost estimat prin cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, având ca sferă de cuprindere unităţile din „sectorul bugetar” cuprinse exhaustiv în cercetare (excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ – cca. 820 de unităţi), respectiv unităţile din sectorul economic, cu 4 salariaţi şi peste (care reprezintă 92,89% din numărul total al salariaţilor din acest sector).

Obiectivul cercetării statistice lunare asupra câştigurilor salariale îl constituie evaluarea tendinţelor pe termen scurt ale câştigurilor salariale medii lunare şi orare pe total economie şi sectoare de activitate.

Datele sunt agregate după activitatea omogenă a unităţilor; aceasta înseamnă că în activitatea de administraţie publică conform CAEN Rev.2 nu sunt cuprinse toate activităţile secundare desfăşurate în administraţia publică centrală şi locală, de tipul:

• asistenţă socială,

• activităţi culturale, sportive şi recreative,

• peisagistică şi servicii pentru clădiri,

• agricultură,

• distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare,

• construcţii,

• transport şi depozitare,

• producere şi furnizare de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat,

• închiriere şi sub-închiriere a bunurilor imobiliare etc.

Informaţiile aferente activităţilor secundare sunt cuprinse, fiecare, la activităţile economice conform CAEN Rev.2 corespunzătoare. Informaţiile referitoare la „sectorul bugetar” trebuie utilizate cu atenţie, deoarece datele se referă la statisticile din activităţile economice (agregate după activitatea omogenă) conform CAEN Rev.2 de administraţie publică, învăţământ şi sănătate şi asistenţă socială (inclusiv sector privat pentru învăţământ – cca. 3%, respectiv sănătate şi asistenţă socială – cca. 10%), exclusiv forţele armate şi personalul asimilat (MApN, SRI, MAI etc.).

Aceste statistici nu ţin cont de forma de finanţare, scopul lor fiind cel de furnizare de informaţii pe activităţi economice conform CAEN Rev.2. Informaţiile corespunzătoare formei de finanţare sunt gestionate de Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu prevederile OUG nr. 48/2005, cu completările şi modificările ulterioare.

Efectivul salariaţilor din tabelul nr. 7 – secţiunea „Principalii indicatori economico-sociali la nivel de judeţ” a fost estimat pe baza datelor obţinute din cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, care au fost completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), pentru unităţile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din 2016.

Diferenţa dintre numărul total al salariaţilor calculat prin însumarea efectivelor de salariaţi ale fiecărui judeţ din tabelul nr. 7 şi efectivul de salariaţi din tabelul nr. 13 este determinată de includerea în sfera de cuprindere a unităţilor cu 1-3 salariaţi.

Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichetele de masă).

Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către operatorii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate, patronii, lucrătorii familiali, membrii consiliilor judeţene şi locale şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat.

Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă).

Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi.

Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Aceasta se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii. Lucrarea se referă la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale.

Locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar.

Turism – Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.

Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (plătite de turişti).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

Sursa datelor pentru sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică o reprezintă chestionare statistice Turism 1A completate de toate persoanele juridice şi fizice care au în proprietate sau administrează în locaţie de gestiune astfel de structuri. Lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, care trebuie să completeze chestionarul statistic este actualizată periodic, cu informaţii privind structurile nou clasificate sau reclasificate, de Autoritatea Naţională pentru Turism.

Din anul 2010, cercetarea statistică referitoare la “Frecventarea structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare” se adresează structurilor de primire turistică cu o capacitate de minim 10 locuri pat care funcţionează în luna de referinţă – circa 4000 operatori economici.

CUPRINS

		Pag.
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL NAŢIONAL
I. INDUSTRIE
1.	Indicii producţiei industriale	1
2.	Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total	1
3.	Indicii preţurilor producţiei industriale pe total	1
II. COMERŢ INTERIOR. SERVICII
4.	Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor)	1
5.	Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule	2
6.	Indicii volumului cifrei de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei	2
III. COMERŢ INTERNAŢIONAL
7.	Comerţul internaţional cu bunuri ………………………………………	2
IV. TURISM
8.	Sosiri în structurile de primire turistică	3
9.	Înnoptări în structurile de primire turistică	3
10.	Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare	3
V. PREŢURI
11.	Indicii preţurilor de consum al populaţiei	3
VI. FORŢĂ DE MUNCĂ
12.	Evoluţia câştigului salarial mediu brut	4
13.	Efectivul salariaţilor din economie	5
14.	Numărul şomerilor înregistraţi	5
15.	Rata şomajului înregistrat	5
VII. INDICATORI SOCIALI
16.	Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie de asigurări sociale de stat	5
17.	Mişcarea naturală a populaţiei ……………………………………..	6
VIII. ALŢI INDICATORI
18.	Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris	6
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-SOCIALI LA NIVEL DE JUDEŢ
I. INDUSTRIE
1.	Indicii producţiei industriale	7
2.	Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total	7
		Pag.
II. COMERŢ INTERNAŢIONAL
3.	Comerţul internaţional cu bunuri	7
III. TURISM
4.	Sosiri în structurile de primire turistică	7
5.	Înnoptări în structurile de primire turistică	8
6.	Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare	8
IV. FORŢĂ DE MUNCĂ
7.	Efectivul salariaţilor din economie	8
8.	Câştigul salarial mediu brut	8
9.	Câştigul salarial mediu net ………………………………………………………………………………………	9
10.	Numărul şomerilor înregistraţi	9
11.	Rata şomajului înregistrat	9
V. INDICATORI SOCIALI
12.	Numărul mediu al pensionarilor şi pensia medie de asigurări sociale de stat	9
13.	Mişcarea naturală a populaţiei ……………………………………..	10
VI. CONSTRUCŢII
14.	Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri	10
15.	Locuinţe terminate	10