Mănăstirea Pârvești, una dintre cele mai valoroase construcții de lemn din Moldova, a fost mult timp lăsată pradă degradării. În timp ce specialiștii avertizau că monumentul riscă să se prăbușească, Consiliul Județean Vaslui invoca lipsa banilor, direcționând fonduri către proiecte peste Prut, în loc să protejeze patrimoniul din curtea proprie. Pandantul acestei nepăsări l-a reprezentat însă un actor care nu a abandonat niciodată locul: Episcopia Hușilor. Dacă monumentul există și astăzi, dacă biserica nu s-a prăbușit și dacă patrimoniul acestei zone nu a suferit o pierdere ireversibilă, acest lucru se datorează exclusiv insistenței și demersurilor consistente ale Episcopiei.
Vineri, 28 noiembrie 2025, au fost semnate documentele de recepție a lucrărilor de restaurare a bisericii de lemn „Sf. Nicolae” și a turnului clopotniță. Restaurarea, finanțată prin PNRR, marchează finalul unui proces început în 2018, când Episcopia Hușilor a decis să nu lase trecutul să se transforme în ruină. A urmat o perioadă lungă de documentații, avize, expertize și efort administrativ constant — un efort pe care autoritățile județene nu au fost dispuse să și-l asume. Părintele consilier eparhial Ciprian Aurelian Tacu, delegatul Episcopului Ignatie, a fost prezent la recepția finală a lucrărilor. Demersurile pentru restaurare, inclusiv salvarea catapetesmei, au fost coordonate de Episcopie, care a insistat ani la rând pentru ca monumentul să fie inclus în linia de finanțare din PNRR. Fără această presiune și fără această viziune, biserica ar fi rămas doar o amintire. În contrast, administrația județeană se distingea prin declarații sterile și proiecte exotice peste Prut. În timp ce patrimoniul se prăbușea sub ochii lor, liderii CJ Vaslui găseau bani pentru tabere școlare și drumuri către cimitire din Republica Moldova. Dar când venea vorba de monumentele din județ, discursul era același: „nu sunt fonduri”. Biserica de la Pârvești nu a fost salvată datorită Consiliului Județean, ci în ciuda lui. A fost salvată pentru că Episcopia Hușilor a făcut ceea ce instituțiile publice ar fi trebuit să facă de mult. Biserica de lemn, ridicată între 1816 și 1820 pe fundația unui schit din 1666, este unică în Moldova prin tehnica de execuție, proporții și detalii. Turnul clopotniță, datat 1820, completează ansamblul. Aceste valori erau în pragul colapsului: tălpile putrezite, șindrila compromisă, structura lăsată, pardoseala deteriorată.
Episcopia Hușilor a redat județului Vaslui unul dintre cele mai importante monumente ale sale. A făcut ceea ce autoritățile nu au vrut, nu au putut sau nu au considerat important.