România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale ratei de colectare a ambalajelor din Europa, ajungând la o colectare de până la 94% a ambalajelor de băuturi în mai puțin de doi ani, datorită Sistemului de Garanție-Returnare (SGR).
La finalul lunii septembrie a anului 2025, în România erau peste 6.600 de aparate de tip RVM, care colectează ambalaje SGR. O analiză a Asociației ECOTECA arată că cele mai multe astfel de aparate erau în Capitală, peste 960, urmată de Ilfov (308) și Cluj (281). La polul opus regăsim județele Covasna (59), Tulcea (62) și Caraș-Severin (63), cu cele mai puține RVM.
Raportat la 10.000 de locuitori, tot Capitala se află pe prima poziţie, cu peste cinci aparate la 10.000 de locuitori. Foarte aproape este judeţul Ilfov, iar în clasament urmează Arad, Braşov şi Timiş. În judeţe precum Neamț, Vaslui şi Mureş sunt circa două astfel de aparate la 10.000 de locuitori. Practic, sunt oraşe mici unde sunt disponibile doar câteva astfel de aparate, în timp ce la sate în general RVM lipsesc, ceea ce duce la o îngreunare a colectării.
Buzăul se află pe locul 7 la nivel național, cu patru RVM la 10.000 de locuitori, potrivit sursei citate. Tot patru se regăsesc și în Constanța și Maramureș.
Potrivit analizei realizate de Asociaţia ECOTECA în parteneriat cu RetuRO, administratorul sistemului, rata de valorificare prin reciclare a ambalajelor SGR a atins 83% în anul 2025. Peste 5,2 miliarde de ambalaje au fost colectate prin intermediul Sistemului Garanţie – Returnare (SGR) pe parcursul anului trecut.
Astfel, rezultatul, obținut în al doilea an calendaristic complet de funcționare a Sistemului de Garanție-Returnare (SGR), indică o maturizare a sistemului și marchează trecerea de la o etapă dominată de colectare la una de reciclare industrială funcțională, cu impact economic măsurabil.
Bine în 2025, prost la început de 2026
În anul 2025, buzoienii au reciclat 465.410 kg de ambalaje, arată graficele de pe platforma cumstam.ro. Astfel, județul nostru ocupă un loc mediu, poziția 24 în clasamentul național. Doar în municipiul Buzău, în 2025, au fost colectate 109,877 kg de plastic, 20,676 kg de metal și 246,233 kg de sticlă, potrivit sursei citate.
În luna ianuarie a anului 2026, în Buzău au fost colectate doar 1,18 kg pe cap de locuitor, un cantitate mică, comparativ cu celelalte județe, arată datele de pe platforma cumstam.ro.
Cea mai mare cantitate de ambalaje returnate în Sistemul de Garanție Returnare, pe cap de locuitor, în ianuarie 2026, a fost înregistrată în Capitală, unde au fost returnate 2,68 kg pe cap de locuitor. Județul Buzău, ocupă locul 34, fiind poziționat în coada clasamentului.
CEO RetuRO: Sistemul SGR din România se impune ca etalon pe plan internațional
România a reuşit să construiască de la zero infrastructura Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR), care a ajuns să fie un reper atât la nivel naţional, cât şi internaţional, a declarat miercuri Gemma Webb, CEO al RetuRo, în cadrul evenimentului Resource Recovery Summit 2026, informează „Agerpres”.
Ea a subliniat că sistemul are deja un impact semnificativ în economie şi în societate, după doar câţiva ani de funcţionare, a citat Agerpres.„În mai puţin de trei ani, am colectat peste nouă miliarde de ambalaje şi am valorificat sute de mii de tone de materiale”, a arătat Webb, precizând că rata de colectare a ajuns la 83% în 2025, iar majoritatea materialelor au fost reintroduse în circuitul economic, potrivit sursei menţionate anterior.
Potrivit acesteia, economia circulară nu se limitează la reciclare, ci conectează mai multe sectoare – de la industrie şi comerţ, până la protecţia mediului, arată sursa citată. Prin asigurarea unei surse locale de materii prime precum PET, aluminiu şi sticlă, sistemul a contribuit la reducerea dependenţei de importuri şi la susţinerea industriei româneşti, menţionează sursa citată anterior. „Deşeul a devenit resursă, iar această resursă a fost păstrată şi valorificată în România”, a explicat şefa RetuRo, citată de „Agerpres”.
În opinia sa, SGR a generat şi o schimbare de comportament la nivelul societăţii; românii au devenit mai atenţi la reciclare, iar efectele sunt vizibile în spaţiul public, subliniază Agerpres.„Nu mai vedem ambalaje aruncate pe străzi sau în natură”, a afirmat Webb, subliniind că încrederea cetăţenilor a fost un factor-cheie în funcţionarea sistemului.
Evenimentul Resource Recovery Summit 2026 este organizat de Guvernul României, prin Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în parteneriat cu Asociaţia Green Revolution şi cu sprijinul Envipco şi RetuRo.
Sistemul SGR ar putea fi extins în 2028
Ambalajele de carton Tetra Pack, folosite la sucuri şi lactate, ar putea fi integrate în sistemul de Garanție-Returnare. Ministerul Mediului analizează această posibilitate în cadrul unui studiu, a precizat ministra Diana Buzoianu în cadrul unui summit dedicat economiei circulare.
„Eu sper că în două-trei luni de acum încolo să avem deja rezultatele acestui studiu realizat de către producători și să vedem dacă rezultatele sunt favorabile, să începem să implementăm și Tetra Pack, sigur, cu perioada de tranziție care a existat pentru toate celelalte ambalaje care au fost introduse în sistem. Dar sper că anul acesta să putem da o veste bună pe această zonă”, a spus ministra Mediului, Diana Buzoianu.
De asemenea, se caută soluții și pentru ca borcanele să poată fi introduse în sistemul RetuRo.
Sursa: https://opiniabuzau.ro/cat-recicleaza-buzoienii-start-slab-in-2026/