Conform legii, căsătoria este permisă tinerilor care au împlinit 18 ani. În cazuri deosebite, în baza unor motive temeinice, căsătoria este permisă de la vârsta de 16 ani, cu acordul părinților sau tutorilor și cu un aviz medical care să ateste că minorul este apt din punct de vedere biologic. Zilele trecute, magistrații Judecătoriei ieșene au aprobat prima cerere de căsătorie a unui minor. Fata, în vârstă de aproape 17 ani, rămăsese însărcinată cu un tânăr de 21 de ani. Acesta și-a asumat rolul de tată, iar legătura cu fata a evoluat spre căsătorie. Existența sarcinii reprezenta un motiv suficient de temeinic. Judecătorii au apreciat că interesul superior al minorei, devenită mamă pe parcursul procedurilor juridice, este cel de a-și crește copilul alături de tatăl acestuia și au aprobat căsătoria.
Anul trecut, s-au înregistrat în Iași patru cereri de aprobare a căsătoriei unui minor, dintr-un total național de 215. În această privință, Iașul s-a aflat în media Moldovei, tot câte patru căsătorii fiind supuse aprobării judecătorilor în Vaslui ori Suceava. În Moldova, județul „campion” este Vrancea, cu 10 căsătorii în care cel puțin un soț este minor. Chiar și acesta însă este depășit net de Maramureș, unde au fost înaintate judecătorilor 16 solicitări, ca și de Mehedinți, județul campion absolut, cu 22 de cereri. Din acestea, 16 cereri au fost aprobate de o singură judecătorie, cea din Vânju Mare. În capitală s-au înregistrat doar patru cereri, la o populație de 1,8 milioane de locuitori. În județul Ilfov, una singură.
Care sunt motivele respingerii cererilor de căsătorie
Dintre căsătoriile aprobate de judecătorii din județul nostru, trei s-au aflat pe rolul Judecătoriei Iași. Una a fost aprobată de magistrații Judecătoriei Pașcani. Nicio cerere nu a fost înregistrată la celelalte două judecătorii, cea din Hârlău și cea din Răducăneni. Toate cererile depuse la Iași și Pașcani au fost aprobate. La nivel național însă, un sfert au fost respinse sau anulate. De multe ori, motivul respingerii este unul pur procedural. De exemplu, o cerere depusă la Judecătoria Buftea a fost respinsă pentru că pe parcursul procedurilor fata împlinise 18 ani. Nu mai avea deci nevoie de aprobarea magistraților. O alta a fost respinsă la Târgu Mureș pentru că nu fusese semnată de tânăra care dorea să se căsătorească. La Salonta, judecătorii au respins o cerere pentru că fata nu depusese la dosar avizul medical. La Craiova, o cerere a fost respinsă pentru că tutorii fetei nu erau de acord cu căsătoria. În alte situații însă, motivele sunt grave. Judecătoria Câmpina a respins cererea unei tinere de a se căsători. Trăia în concubinaj de trei ani și avea doi copii, dar bărbatul fusese condamnat în primă instanță pentru viol asupra unui minor. Victimă îi fusese chiar viitoarea concubină. Una dintre cărțile de bază ale creștinismului, Vechiul Testament, obligă victima unui viol să se căsătorească cu agresorul. Judecătorii au scos însă cuvântul „sfânt” din balanță, raportându-se la starea de vulnerabilitate a tinerei, ca victimă a violenței sexuale. Magistrații nu au fost convinși nici de faptul că o căsătorie oficială ar îmbunătăți cu ceva situația tinerei, care trăia deja cu agresorul ei. Și judecătorii din Pitești au procedat la fel într-un caz asemănător. Bărbatul se afla deja în penitenciar pentru că o violase pe tânăra care cerea acum să-i devină soție și pe care o lăsase mamă. Magistrații au refuzat să transforme o relație născută dintr-o faptă penală într-o relație juridică legitimă.
Situația de la Iași
La Iași, toate cele patru cereri depuse pe parcursul anului trecut au fost aprobate de judecători, ceea ce nu înseamnă însă că aceasta este regula. În 2024, două cereri depuse au fost respinse. Una, la Pașcani, a fost respinsă pentru că fata împlinise între timp 18 ani. În al doilea caz, judecătorii din Răducăneni nu fuseseră convinși că fata își dă seama ce presupune o căsătorie, dincolo de simpla relație de iubire. Fata prezenta unele tulburări de comportament, abandonase școala, nu urmase recomandările medicului referitoare la sarcină și fugise din centrul de plasament în care locuia la domiciliul iubitului său. Faptul că, în cele din urmă, sarcina fusese pierdută le-a ușurat judecătorilor decizia de a respinge cererea.
Dintre cererile depuse anul trecut, primul caz a vizat doi tineri romi din Lunca Cetățuii, ambii fiind minori. La data respectivă, el avea 16 ani, iar ea, 17. Relația celor doi era cunoscută și aprobată de părinții amândurora. Căsătoria reprezenta practic o obligație, ambele familii fiind penticostale. Condiția de vârstă era îndeplinită, părinții erau de acord, nu exista niciun impediment medical, așa că judecătorii au aprobat-o și ei. În septembrie, judecătorii au avut de analizat cazul unei fete din Vlădeni, aflată în plasament familial la bunica sa. Fata, în vârstă de 17 ani, născuse deja un copil și își dorea întemeierea unei familii cu partenerul. Urmau să locuiască, împreună cu pruncul, la bunica fetei. Și de această dată, magistrații au aprobat cererea. La fel au procedat și în octombrie, încă de la primul termen. Cazul nu a avut practic istoric. Din nou, era vorba de o fată de 16 ani, însărcinată, partenerul înțelegând să-și asume rolul de tată. Judecătorii nu aveau de ce se opune.
Fata nu se răzgândise și insista să se căsătrească
Ultima cerere fusese înaintată Judecătoriei Botoșani, fata având domiciliul în comuna Prăjeni din județul vecin. Locuia însă efectiv, de peste două luni, în Hărmăneștii Noi, în județul Iași, alături de viitorul soț. Ca urmare, dosarul a fost trimis Judecătoriei Pașcani. Dosarul a fost redeschis după două luni, în decembrie. Fata nu se răzgândise și insista să se căsătrească. Magistrații i-au mai acordat totuși timp de gândire încă două săptămâni, până să se pronunțe. Oricum, fata era deja însărcinată în șase luni, așa că judecătorii nu au mai întârziat aprobarea.