După ce, de decenii, județele Vaslui și Botoșani au „concurat” pentru statutul de cel mai sărac din țară, iar cu câțiva ani în urmă părea că moldovenii din nord ne-au lăsat în urmă la dezvoltare, se pare că roata s-a întors. „ O trăim și pe asta ”, scriu cei de la ziarul Botoșăneanul, ca și cum ar fi o mare minune faptul că „ Județul Vaslui ne-a lăsat în urmă la nivelul salariilor ”, după cum vor să arate ca o constatare pe cât de amară, pe atât de bine fundamentată în date economice.
„Institutul Național de Statistică (INS), pentru luna iunie 2025, adică exact la împlinirea unui an de la alegerile locale, arată o schimbare interesantă: județul Vaslui a depășit Botoșaniul în privința câștigului salarial mediu net”, scriu cei de la ziarulBotoșăneanul, după ce arată că în trecuta campanie electorală au moldovenii din nord au fost mințiți de politicieni care le-au promis un proces de modernizare care îi va aduce în rândul zonelor model ale țării.
Iar pentru a-și fundamenta afirmația precum că „județul Vaslui ne-a lăsat în urmă la nivelul salariilor”, botoșăneanul arată că „la Vaslui salariul mediu net este de 4.636 lei, față de 4.131 de lei cât este la Botoșani”, după cum scriu jurnaliștii cu amar, constatând că „județul Botoșani ocupă la acest moment penultimul loc la nivel de țară din acest punct de vedere, ultimul fiind adjudecat de Vâlcea, cu un salariu mediu net de 4.126 de lei.”
„Cum au ajuns vasluienii să depășească botoșănenii?”, este o întrebare interesantă pe care și-o pun jurnaliștii și de a cărui răspuns sunt, fără îndoială, interesați și vasluieni, care, la fel de neîndoielnic, nu au prea resimțit această „depășire” ca pe o schimbarea pozitivă în nivelul lor de trai.
Dar haideți să vedem cele „câteva explicații economice și structurale” pe care le găsește botoșăneanul. Una ar fi că „în comparație cu Botoșani, Vaslui are investiții noi în energie și construcții”. Hmm, cele câteva parcuri eoliene așezate prin județul nostru să fi făcut diferența?! Ei asta spun: „În ultimii doi-trei ani, în județul Vaslui s-au dezvoltat investiții importante în energie verde, în special parcuri fotovoltaice și energie eoliană, ceea ce a dus la salarii mai mari în construcții și mentenanță industrială, precum și o cerere ridicată de muncitori calificați și tehnicieni, care ridică media generală”. În același timp, ceea ce știam atât de bine despre economia vasluiană, se pare că este mult mai valabil pentru județul de la nord: „În Botoșani, economia e încă dominată de sectorul public, comerț și servicii cu valoare adăugată mică, unde salariile sunt mai reduse”.
Mai mult, vasluienii ar fi fost, între timp, beneficiarii unor „proiecte mari cu finanțare europeană”: „În Vaslui, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) s-au derulat contracte consistente de infrastructură, cum ar fi rețele de apă, drumuri, modernizări de rețele electrice. Aceste lucrări implică firme mari din construcții care plătesc salarii peste medie”. „La Botoșani – explică jurnaliștii – un proiect de amploare pentru extinderea sistemului de apă și canalizare, în valoare de 150 de milioane de euro (prima etapă), este încă blocat, în analize, iar alte alte finanțări masive derulate la nivelul județului, care să aibă un impact salarial major, nu există. În plus, județul Botoșani a pierdut finanțările obținute pentru o serie de investiții.
Aceeași jurnaliști de la Botoșăneanul vor să demonstreze că în județul Vaslui există companii mai puternice decât la ei și vin, în acest sens, cu datele Institutului Național de Statistică, care centralizează și media salariilor pe baza datelor raportate fiscal.
„În Vaslui câteva companii mari (din construcții, energie și transporturi) cu salarii de peste 8.000–9.000 lei net au ridicat media județeană”, scriu ei, pe când „în Botoșani, lipsesc investitori de asemenea calibru și predomină IMM-urile cu salarii apropiate de minimum pe economie”.
În concluzie, ziariștii botoșăneni cred că au demonstrat la finalul articolului faptul că „la Vaslui se observă o evoluție conjuncturală pozitivă datorată investițiilor și proiectelor cu finanțare europeană”, în vreme ce „la Botoșani este configurată o economie mai stabilă, dar lentă, dependentă de servicii publice și comerț local”.