fbpx
1.7 C
Vaslui
sâmbătă, 3 decembrie, 2022

Agenția pentru Protecția Mediului: Raport privind starea factorilor de mediu în județul Vaslui în anul 2016

Raport privind starea factorilor de mediu în județul Vaslui în anul 2016

Loading...

Director Executiv APM Vaslui

Maria Mădălina NISTOR

Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui (APM Vaslui) îndeplinește la nivel județean atribuțiile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, respectiv implementarea politicilor, strategiilor şi legislației în domeniul protecției mediului.

Prin serviciile/compartimentele de specialitate, APM Vaslui asigură:

  • emiterea actelor de reglementare în domeniul protecției mediului;

  • implementarea cerințelor legislației naționale şi comunitare în sectoarele calitatea aerului, gestiunea deşeurilor şi chimicale, conservarea şi protecţia habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, protecţia solului şi subsolului;

  • monitorizarea calităţii factorilor de mediu;

  • asigură accesul publicului interesat la informaţia de mediu disponibilă;

  • promovează educaţia ecologică în contextul dezvoltării durabile.

APM Vaslui organizează şi operează monitorizarea integrată a factorilor de mediu din județ, din punct de vedere al calității aerului, nivelului de zgomot, deșeurilor și radioactivității mediului.

Elaborarea Raportului anual privind starea factorilor de mediu respectă cerințele Ghidului realizat în 2013 de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM Bucureşti) în cadrul ,,Studiului pentru identificarea modalităţilor de elaborare a Raportului anual privind starea mediului în România, în conformitate cu Raportul european de stare a mediului (SOER)”, având ca beneficiar Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

I. CALITATEA AERULUI ÎNCONJURĂTOR

La nivelul Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui, supravegherea calității aerului se realizează prin:

  • rețeaua automată de monitorizare a calității aerului;

  • rețeaua clasică de monitorizare a calității aerului.

Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului:

Cod

Tip

Locaţie

Parametri monitorizaţi

Justificare amplasare

VS-1

Fond urban

mun.Vaslui, str. Ştefan cel Mare, nr.56

-dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx, NO, NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, toluen, etil-benzen, o,m,p-xileni, pulberi în suspensie (PM10 nefelometric şi PM10 gravimetric);

-parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii)*.

evaluarea expunerii populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică, respectiv a nivelului de poluare urbană

VS-2

Fond urban

mun. Huşi, str. Recea, nr.1

-dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx, NO, NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, toluen, etil-benzen, o,m,p-xileni, pulberi în suspensie (PM10 nefelometric şi PM10 gravimetric);

-parametrii meteo(direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă, precipitaţii)*.

evaluarea expunerii populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică, respectiv a nivelului de poluare urbană

* măsurați pentru a caracteriza condițiile de prelevare şi pentru corelarea nivelului concentrației poluanților cu sursele de poluare

Calitatea aerului este caracterizată prin intermediul datelor provenite din Rețeaua Locală de Monitorizare a Calității Aerului, administrată de către APM Vaslui. Datele privind calitatea aerului sunt colectate şi transmise către panourile de informare a publicului, exterioare (amplasate în Vaslui, str. Stefan cel Mare şi Huşi, str. Recea, nr.1), sunt validate primar la nivelul APM Vaslui şi apoi sunt transmise spre evaluare si certificare Centrului de Evaluare a Calității Aerului din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. 

Numărul stațiilor şi tipul locațiilor au fost stabilite astfel încât să fie reprezentative pentru protecția sănătății umane şi a mediului la nivelul județului Vaslui, conform prevederilor Ordinului M.A.P.M. nr. 592/2002 (în vigoare la data respectivă), astfel încât nivelul de poluare nu fie influențat de o singură sursă ci de aportul integrat al surselor de poluare:

Amplasarea stațiilor de monitorizare din județul Vaslui

 

VS-1

VS-2

Legendă:

Stația VS-1: Str. Stefan cel Mare, nr.56, mun. Vaslui

Stația VS-2: Str. Recea, nr.1, mun. Huşi

 

Stația VS 1 – stație de fond urban (Vaslui, str. Ștefan cel Mare, nr.56)

Stația VS – 2 – stație de fond urban (Huşi, str. Recea, nr.1)

Evoluţia calității aerului în municipiile Vaslui (stația VS-1) şi Huşi (stația VS-2), an 2016

 

Județ

Stația

Tip poluant

Număr măsurări

Concentraţia

Frecvenţa depăşirii VL sau CMA (%)

zilnice

orare

Max. zilnică

Medie anuală

UM

Vaslui

VS-1 – FU

NO2

6944

17,42

μg/mc

0

SO2

2907

6,95

μg/mc

0

NO

6944

6,22

μg/mc

0

NOx

6944

26,79

μg/mc

0

PM10 nefelom.

36

16,13

μg/mc

0

PM10 gravim.

154

19,39

μg/mc

0

CO

3597

0,81

0,21

mg/mc

0

Benzen

0

μg/mc

0

Toluen

0

μg/mc

0

Etilbenzen

0

μg/mc

0

o-xilen

0

μg/mc

0

m-xilen

0

μg/mc

0

p-xilen

0

μg/mc

0

Ozon

6919

42,67

μg/mc

0

Vaslui

VS-2 – FU

NO2

μg/mc

0

SO2

μg/mc

0

NO

μg/mc

0

NOx

μg/mc

0

PM10 nefelom.

146

46

23,51

μg/mc

0

PM10 gravim.

331

48

25,39

μg/mc

0

CO

mg/mc

0

Benzen

μg/mc

0

Toluen

μg/mc

0

Etilbenzen

μg/mc

0

o-xilen

μg/mc

0

m-xilen

μg/mc

0

p-xilen

μg/mc

0

Ozon

6953

29,63

μg/mc

0

 

FU- fond urban

Concluzie:

Pentru poluanţii monitorizaţi (dioxid de sulf, monoxid de carbon, oxizi de azot, ozon, benzen, PM10) la cele două staţii automate, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită/valorilor țintă prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, nici pe parcursul anului 2016, nici în semestrul I al anului curent.

Începând cu anul 2016, conform HG 257/2015, este în curs de elaborare Planul de menţinere a calităţii aerului, aplicabil pe o perioadă de 5 ani (procedură derulată de către Consiliul Judeţean Vaslui).

Zona „Vaslui” se regăseşte în Anexa 2 Lista cu unităţile administrativ- teritoriale întocmită în urma încadrării în regimul de gestinare II, a Ordinului 1206/2015(încadrarea s-a făcut, pentru indicatorii: dioxid de carbon, plumb, arsen, cadmiu, benzen, nichel, dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie- PM10 şi PM2,5)

Planul de Menţinere a Calităţii Aerului la nivel judeţean urmează Programului integrat de gestionare a calităţii aerului, program ce a fost elaborat pe baza măsurătorilor efectuate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Vaslui în anul 2008 si 2009 la staţiile de măsurare VS-1 şi în urma modelării dispersiei poluanţilor atmosferici pe baza inventarelor de emisii locale şi a datelor meteorologice.

Reţeaua clasică de monitorizare a calităţii aerului:

Cuprinde puncte de monitorizare pentru:

      • pulberi sedimentabile;

      • precipitaţii atmosferice;

      • amoniac.

  1. Monitorizarea pulberilor sedimentabilese realizează în 6 puncte de control, amplasate în municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Negreşti,

Concluzie: în anul 2016, respectiv semestrul I 2017: nu s-a semnalat depăşirea valorii maxime admisibile prevăzute în STAS-ul 12574/1987 „Aer din zonele protejate” (17 g/m2/lună)

  1. Monitorizarea calităţii precipitaţiilor se realizează în 4 puncte de control, amplasate municipiile Vaslui, Bârlad, Huşi şi oraşul Negreşti(analizele de probe medii săptămânale la 12 indicatori sunt efectuate pentru a pune în evidență prezența ploilor acide).

Concluzie: în anul 2016, semestrul I 2017: nu s-au semnalat ploi acide. Precipitațiile au avut caracter neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice mici.

  1. Monitorizarea amoniacului

În municipiul Vaslui, rețeaua manuală este constituită- pentru indicatorul amoniac (NH3), din 3 puncte: „Sediu APM”, „Spital județean”, „Stația epurare”, prelevarea făcându-se pe o perioadă de 24 h, în regim manual. Amplasarea punctelor de monitorizare s-a realizat ținând cont de sursele de poluare.

Concluzie: în anul 2016, respectiv semestrul I 2017: nu s-a semnalat depășirea valorii maxime admisibile (100 µg/mc)prevăzute în STAS-ul 12574/1987 „Aer din zonele protejate”, fiind înregistrate valori mult mai mici

Factorii determinanţi şi presiunile care afectează starea de calitate a aerului înconjurător

Evaluarea calităţii aerului şi analiza impactului combină în principal două abordări: modelarea transportului şi dispersiei poluanţilor emişi în atmosferă şi monitorizarea calităţii aerului. Inventarele emisiilor la nivel național și la scară judeţeană sunt esențiale pentru sistemul de prognoză a calității aerului.În ceea privește inventarierea surselor de emisii la nivel judeţean, precizăm că metodologiile de colectare a datelor şi de estimare a emisiilor, diferite de la an la an, precum şi variaţia numărului şi tipurilor de instalaţii şi activităţi cuprinse în inventarele anuale, au condus la diferenţe, uneori semnificative, ȋn estimarea emisiilor şi evoluţia multianuală a trendului emisiilor de poluanţi în atmosferă

Importante în economia emisiilor sunt gazele cu caracter acidifiant sau eutrofizant.

Gazele cu efect acidifiant asupra atmosferei sunt dioxidul de sulf şi oxizii de azot. Aceste gaze, care rezultă în principal din arderea combustibililor fosili în instalaţii de ardere fixe (energetice, industriale), dar şi din transporturi, sunt gaze care pot persista de la câteva ore până la câteva zile în atmosferă, putând fi transportate la sute de kilometri distanţă de locul producerii.

Procesele de transformare pe care le suferă dioxidul de sulf şi oxizii de azot în atmosferă pot conduce, atunci când concentraţia acestora depăşeşte anumite niveluri critice, la acidifierea atmosferei, la căderea de precipitaţii acide, cu efecte negative asupra calităţii celorlalţi factori de mediu abiotici (apă, sol), dar şi asupra ecosistemelor şi sănătăţii umane.

Gazele cu efect eutrofizant sunt amoniacul şi oxizii de azot. Eutrofizarea este un fenomen care se datorează acumulării, peste un nivel considerat critic, a azotului nutritiv (compuşi cu azot de origine antropică implicaţi în circuitul azotului în natură, emişi în atmosferă sub forma oxizilor de azot şi amoniacului) într-un ecosistem, cu consecinţe negative asupra echilibrului ecologic.

Emisiile de substanțe acidifiante / eutrofizante 2010-2016

Emisiile de poluanţi atmosferici şi principale surse de emisie

Emisii rezultate din producerea de energie

Emisii rezultate din industrie

La nivelul judeţului Vaslui, reprezentative pentru sectorul industrial sunt: industria uleiurilor vegetale, creşterea păsărilor pentru carne şi ouă, industria textilă, industria de morǎrit şi panificaţie. În anul 2016, s-au inventariat 27 instalaţii industriale care intră sub incidenţa Directivei 2010/75/EU privind emisiile industriale (IED)

Emisii rezultate din transport

În localităţile urbane din judeţul Vaslui, poluarea atmosferei datorată traficului urban nu ridică probleme deosebite.

Emisii rezultate din agricultură

Concluzii:

1. În județul Vaslui:

  • emisiile de SO2 provin predominant din încălzirea rezidențială, arderi din surse staționare de mică putere, producere de energie electrică și termică;

  • emisiile de NO2 provin predominant din traficului rutier, dar și din arderi din surse staționare de mică putere, producere de energie electrică și termică;

  • emisiile de NH3 provin predominant din creșterea păsărilor și managementul dejecțiilor animaliere, dar și din trafic și încălzirea rezidențială.

2. În localităţile urbane din judeţul Vaslui, poluarea atmosferei se datorează cu precădere traficului urban. O atenţie deosebită trebuie acordată zonelor cu trafic intens, aglomerate, din municipii, in vederea evitării depăşirilor valorilor limită impuse prin legislaţia în vigoare în orele de vârf, dar şi zonelor industriale, unde pot avea loc emisii accidentale.

3. Poluarea aerului nu constituie o problemă majoră la nivelul judeţului Vaslui.

II. APA

Resursa de apă a judeţului Vaslui este constituită din ape de suprafaţă, curgătoare şi stătătoare şi din apele subterane.

Sub aspect hidrografic, teritoriul judeţului Vaslui aparţine bazinului râului Prut, care colectează afluenţii din partea de est şi sud-est, şi bazinului râului Siret, din care râul Bârlad drenează cea mai mare suprafaţă a judeţului (peste 2/3) pe o suprafaţă totală de 5606 kmp (1520 kmp în B.H.Prut, 4086 kmp în B.H.Bârlad).

Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care reprezintă alterări bruşte de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele admise.

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile, pentru anul 2016

Sursa de apă

Indicator de caracterizare

BH Prut

(mii m³)

BH Siret

(mii m³)

Total judeţ

(mii m³)

Râuri interioare

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor

de captare aflate în funcţiune

1. –

2. 395.000,00

3. 10 070

1. –

2.144.000,0

3. 34 179

1. –

2.539.000,0

3. 44 218

Subteran

1. Resursa teoretică, din care:

– ape freatice

– ape de adâncime

2. Resursa utilizabilă

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune

1. –

2. 40.000,00

3. 1 074

1. –

2. 20.000,0

3. 3 535

1. –

2.60.000,00

3. 4 608

Total resurse

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor

de captare aflate în funcţiune

4. Cerinţa de apă pentru protecţia ecologică

1.1.670.000,0

2. 435.000,0

3. 11 113

4. –

1. –

2.164.000,0

3. 37 713

4. –

1. –

2.599.000,0

3.48 827

4. –

(Sursa: Administraţia “Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad)

Evoluţia indicelui de exploatare a apei (WEI) la nivelul judeţului Vaslui, în perioada anilor

2012– 2016

Se observă un trend crescător al evoluţiei indicelui de exploatare a apei în anul 2012 iar în anul 2013 se înregistrează o evoluţie decrescătoare a acestuia, urmând în anul 2014 o creştere semnificativă a evoluţiei indicelui de exploatare a apei, la nivelul judeţului Vaslui.

* În perioada 2015-2016, nu sunt date disponibile referitoare la indicele de exploatare a apei la nivelul judeţului Vaslui.

Evoluţia cerinţei şi prelevărilor de apă în judeţul Vaslui, în perioada anilor 2012 – 2016

* În perioada 2015-2016, nu sunt date disponibile referitoare la cerinţele şi prelevările de apă din judeţul Vaslui.

Evoluţia volumelor de apă prelevate pentru acoperirea cerințelor diferitelor categorii de folosințe, în perioada anilor 2012 – 2016

*În perioada 2015-2016, nu sunt date disponibile privind volumul de apă prelevat la nivelul judeţului Vaslui.

Pentru perioada 2015-2016, date şi informaţii relevante despre starea ecologică a corpurilor de apă puternic modificate pe baza parametrilor hidromorfologici nu sunt disponibile.

Clasificarea corpurilor de apă, în judeţul Vaslui, în perioada 2007 – 2016

Anul

Categorii de corpuri de apă

Corpuri naturale/cvasinaturale

Corpuri artificiale

Corpuri puternic modificate

2007

75

0

34

2008

87

0

25

2009

87

0

25

2010

87

0

25

2011

87

0

25

2012

87

0

25

2013

79

0

23

2014

79

0

23

2015

-*

-*

-*

2016

-*

-*

-*

(Sursa: Administraţia Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad)

-* Pentru anii 2015, 2016, nu sunt date disponibile la nivelul judeţului Vaslui privind categoriile de corpuri de apă.

Evaluarea stării ecologice şi a potenţialului ecologic pentru cursurile de apă se efectuează conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, pe baza metodologiilor privind schemele de clasificare şi evaluare globală a stării apelor de suprafaţă elaborate conform cerinţelor Directivei Cadru a Apei (2000/60/CEE).

Evoluția calității cursurilor de apă monitorizate la nivelul judeţului Vaslui, în perioada anilor

2012-2016

Stare / Potenţial ecologic

% din reţea monitorizată

2012

2013

2014

2015

2016

Foarte bună (Clasa I )

0.00

0.000

0.000

-*

-*

Bună (Clasa II )

0.00

0.000

0.000

-*

-*

Moderată (Clasa III)

0.00

0.000

0.000

-*

-*

Slabă (Clasa IV)

0.00

0.000

0.000

-*

-*

Proastă (Clasa V)

0.00

0.000

0.000

-*

-*

SE inferioară stării bune (%)

100.00

64.36

64.36

-*

-*

Reţea monitorizată (km)

365.7

365.7

365.7

-*

-*

Număr puncte de monitorizare

15

15

15

-*

-*

Sursa: Administraţia Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad

*La nivelul judeţului Vaslui, nu deţinem date privind calitatea cursurilor de apă monitorizate pentru perioada anilor 2015 şi 2016.

Calitatea apelor subterane

În spaţiul hidrografic Prut-Bârlad au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 7 corpuri de ape subterane, dintre care un corp de apă subterană este transfrontalier. În judeţul Vaslui se întâlnesc trei corpuri delimitate astfel:

A.Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi aflueţii săi

B. Lunca râului Bârlad

C. Podisul Central Moldovenesc

Evoluția indicatorului azotaţi în apele subterane, din judeţul Vaslui, în perioada anilor 2012-2016

* Nu deţinem date şi informaţii despre tendinţa indicatorului azotaţi determinat în apele subterane din judeţul Vaslui la nivelul anilor 2015 şi 2016.

De asemenea pentru anii 2015 şi 2016, nu deţinem informaţii referitoare la monitorizarea pesticidelor în apele subterane din judeţul Vaslui.

Apele uzate şi reţelele de canalizare

Apele uzate sunt ape evacuate după utilizare din zone urbane, rurale, industriale, zone agricole sau zootehnice, încărcate cu o mare cantitate de reziduuri suspendate sau dizolvate. După caracteristicile fizico chimice apele uzate sunt:

  • ape cu conţinut predominant de materii organice – cuprind apele menajere şi unele ape industriale (industria alimentară);

  • ape cu conţinut predominant de materii anorganice, în care se situează majoritatea apelor industrial;

  • ape orăşeneşti, în care predomină fie substanţele organice, fie cele anorganice.

Reţea publică de canalizare – parte din sistemul de canalizare, alcatuită din reţeaua de conducte, armături şi construcţii anexe care asigură preluarea, evacuarea şi transportul apelor de canalizare la/de la doi sau mai mulţi utilizatori independenţi, respectiv de la două sau mai multe persoane fizice care locuiesc în case individuale ori de la două sau mai multe persoane juridice care administrează câte un singur condomeniu, astfel cum este definit el de lege.

Situaţia reţelei de apă menajeră, în judeţul Vaslui, anul 2016

Municipiul/Oraşul

Reţea apă menajeră

Lungime (km)

Volum colectat (mii mc)

Număr localităţi

Vaslui

142,43

2892,42

4

Bârlad

152

3128,3

1

Huşi

62,01

1015,47

1

Negreşti

10,5

238,27

1

Murgeni

8,0

24,47

1

(Sursa: SC AQUAVAS SA VASLUI)

Situaţia reţelei de canalizare, în judeţul Vaslui, anul 2016

Municipiul/Oraşul

Reţea canalizare

Lungime (km)

Număr localităţi

Populaţia racordată

Vaslui

142,43

4

54005

Bârlad

152,0

1

36675

Huşi

62,01

1

19207

Negreşti

10,5

1

3477

Murgeni

8,0

1

678

(Sursa: SC AQUAVAS SA VASLUI)

Situaţia staţiilor de epurare orăşeneşti şi comunale, la nivelul judeţului Vaslui, anul 2016

Staţie de epurare

Populaţia

(nr. loc.)

Emisar

Volum de ape uzate evacuate (mii mc)

Grad de epurare

Vaslui

53785

Vasluieţ

2,892

În faza de teste la terminarea lucrărilor

Bârlad

36675

Bârlad

3,128

În faza de teste la terminarea lucrărilor

Huşi

19207

Huşi

1,015

95

Negreşti

3477

Bârlad

0,238

Staţia de epurare nu funcţionează, este în proces de reabilitare

Murgeni

678

Elan

0,024

64

Muntenii de Jos

220

Valea Muntenilor

0,011

83

(Sursa: SC AQUAVAS SA VASLUI)

* Administraţia Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad nu a furnizat date şi informaţii privind evoluţia concentraţiilor de nutrienți în corpurile de apă, la nivelul judeţului Vaslui, pentru anii 2015 şi 2016.

Calitatea apelor de îmbăiere

Pe teritoriul judeţului Vaslui nu există zone naturale de îmbăiere amenajate, existând o zona de îmbăiere neamenajată – Lac Prodana, care a fost monitorizată pe durata sezonului în conformitate cu normele sanitare în vigoare.

Puncte de agrement/îmbăiere, la nivelul judeţului Vaslui, anul 2016

Judeţ

Nr. /denumire puncte de agrement/îmbăiere

Nr. controale

Nr. puncte îmbăiere conforme

Vaslui

1/Lac Prodana

6

0

În anul 2016 au funcționat 12 piscine în sistem privat care au fost supravegheate în conformitate cu normele sanitare, pe perioada sezonului de îmbăiere iunie-august 2016.

Determinarea parametrilor s-a realizat conform prevederilor Ord. M.S. nr. 119/2014, art. 66 monitorizându-se: limpezimea, numărul total de germeni, bacteriile coliforme, Escherichia coli, enterococi, Pseudomonas aeruginosa, clorul rezidual și pH).

Evoluția concentrațiilor de nutrienți în corpurile de apă, la nivel judeţului Vaslui, în perioada

2012-2016

(Sursa: Administraţia “Apele Române”- Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad)

III. SOLUL

Analizând repartiţia terenurilor agricole, din judeţul Vaslui, din punct de vedere al categoriilor de folosinţe, rezultă că din suprafaţa totală de teren agricol de 401.330 ha este reprezentată: de terenul arabil 72,9%, de păşuni 21,5%, 1,97% fâneţe şi pajişti naturale, vii 2,86% şi 0,68% de livezi.

Ponderea terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Vaslui, în anul 2016

Se poate observa că suprafaţa agricolă prezintă o mică creştere în perioada anilor 2015-2016, deoarece o parte din această suprafaţă a fost destinată construcţiilor şi o altă parte, datorită degradării terenurilor agricole a devenit improprie agriculturii. Totodată, se menţine tendinţa de uşoară creştere a plantaţiilor viticole şi pomicole, există şi un grad ridicat de îmbătrânire a celor existente şi de înlocuire treptată prin replantare.

Evoluţia culturilor agricole în perioada 2012- 2016, în judeţul Vaslui

Se constată că suprafeţele cele mai mari de terenuri agricole se încadrează în clasa de fertilitate a III-a (122645 ha), cu un potenţial de fertilitate mediu. Clasele de calitate ale terenurilor dau pretabilitatea acestora pentru folosinţele agricole.

Încadrarea solurilor pe clase de calitate în judeţul Vaslui

Repartiţia terenurilor pe clase de bonitate

Nr. crt.

Specif.

U.M.

(ha)

Clase de bonitare ale solurilor

I

II

III

IV

V

Total (ha)

1

Arabil

(ha)

16215

87841

106207

54687

27630

292580

2

Păşuni

(ha)

433

4.700

15041

24331

41763

86268

3

Fâneţe

(ha)

203

2195

5510

7.908

4

Vii

(ha)

1.740

3362

4700

2021

11.823

5

Livezi

(ha)

176

874

1060

641

2.751

Total

16648

94660

127679

90288

72055

401330

(Sursa: Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Vaslui)

Repartiţia solurilor afectate de factori de degradare, în perioada 2012 – 2016

 

Judeţ Vaslui

Factori de degradare

Anul (ha)

2012

2013

2014

2015

2016

Eroziune

58984

58984

58984

58984

58984

Alunecări de teren

42496

42496

42496

42496

42496

Inundabilitate

15956

15956

15956

15956

15956

Acidifiere

7548

7548

7548

7548

7548

Compactare

19339

19439

19439

19439

19439

Deficit de elemente nutritive

401039

345200

345200

345200

345200

Volum edafic redus

Sărăturare

11513

11513

11513

11513

11513

Exces de umiditate în sol

16641

16641

16641

16641

16641

Gleizare

43433

43433

43433

43433

43433

Pseudogleizare

6287

6287

6287

6287

6287

Seceta periodică

Terenuri nisipoase

11930

11930

11930

11930

11930

Total suprafeţe degradate

635166

579427

579427

579427

579427

 

(Sursa: Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimice Vaslui)

Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Zone critice sub aspectul degradării solurilor se întâlnesc în bazinul hidrografic al râurilor Tutova, Bârlad, Vasluieţ, Crasna, Buda, Elan, Horincea, Idrici, Lohan şi Rahova.

Zone critice privind deteriorarea solului în judeţul Vaslui

Judeţ Vaslui

Anul

Tipuri de alunecări

Suprafaţa (ha)

Măsuri de consolidare şi prevenire

2012

Alunecări active – Drâceni, sat Ghermanesti

4

Propunere lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împădurire

Alunecări active –Banca, sat Mitoc

4,5

Propunere lucrări de împădurire

Alunecări active – Imaş Puieşti, Duda Epureni

23,5

Propunere lucrări de împădurire

2013

Alunecări active – Loturi Chipereni, Cociuba, Muncelul, Imaş Puieşti

73,3

Propunere lucrări de împădurire

Alunecări active – Fulgu, Lăleşti

32,6

Propunere lucrări de împădurire

Alunecări active – Codăieşti

12,0

Propunere lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împădurire

2014

Alunecări active – com. Tătărăni, com. Dodeşti

4,0

1,0

Propunere lucrări de nivelări, modelări şi lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împăduriri

Alunecări stabilizate – com. Iana, Băcani, Soleşti, Codăeşti, Dăneşti, Dragomireşti

6,0

12,0

8,0

10,0

2,0

3,0

Propunere lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împăduriri

Potenţial de alunecare – com. Puieşti, Codăeşti, mun. Vaslui

6,0

2,0

3,0

Propunere lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împăduriri

2015

Alunecări active – com. Tătărăni, com. Dodeşti

4,0

1,0

Propunere lucrări de nivelări, modelări şi lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împăduriri

Alunecări stabilizate – com. Iana, Băcani, Soleşti, Dăneşti, Dragomireşti

6,0

12,0

8,0

2,0

3,0

Propunere lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împăduriri

Potenţial de alunecare – com. Puieşti, mun. Vaslui

6,0

3,0

Propunere lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împăduriri

2016

Alunecări active – com. Tătărăni, Dodeşti, Epureni şi Voineşti

4,0

1,0

3,4

2,5

Lucrări de nivelare şi modelare şi lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj urmate de împăturiri;

Alunecări stabilizate – com. Iana, Băcani, Soleşti, Dăneşti, Dragomireşti

6,0

12,0

8,0

2,0

3,0

Propunere lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împăduriri

Potenţial de alunecare – com. Puieşti, mun. Vaslui, com. Dragomireşti şi com. iana

6,0

3,0

4,5

1,0

Propunere lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate prin lucrări de drenaj şi împăduriri

(sursa: ANIF – Filiala teritorială MOLDOVA SUD – Unitatea de administrare VASLUI)

Zone critice sub aspectul degradării solurilor la nivelul anului 2016

Oraşul

Comuna/Localitatea

Tipul de degradare

Suprafaţa

(ha)

Măsuri de prevenire şi remediere

necesare

Judeţul Vaslui

Comuna Bogdana

Eroziune de adâncime

3

Completări de goluri în plataţiile existente

Comuna Băcani

Eroziune de adâncime

10

Completări de goluri în plataţiile existente

Comuna Alexandru Vlahuţă

Eroziune de adâncime

5

Completări de goluri în plataţiile existente

Comuna Iana

Eroziune de adâncime

8

Completări de goluri în plataţiile existente

Comuna Pogana, loc. Tomeşti

Şiroiri

10

Plantaţii antierozionale

Comuna Coroieşti, loc. Mireni

Şiroiri

10

Plantaţii antierozionale

Comuna Ghergheşti

Eroziune de adâncime

18

Completări de goluri în plataţiile existente

Comuna Banca, loc. Stoiceşti, Ghermăneşti

Eroziune de adâncime

8

Lucrări transversale (praguri şi traverse de beton)

Plantaţii silvice antierozionale

Comuna Perieni

Şiroiri

5

Plantaţii

Comuna Soleşti, loc. Soleşti

Eroziune de suprafaţă

2

Lucrări transversale (praguri şi traverse de beton)

Plantaţii silvice antierozionale

Comuna Codăeşti, loc. Codăeşti

Eroziune de adâncime

4

Lucrări transversale (praguri şi traverse de beton)

Plantaţii silvice antierozionale

Comuna Vinderei, loc. Valea Lungă

Şiroiri

25

Plantaţii

Comuna Dragomireşti, loc. Belzeni

Eroziune de adâncime

5

Plantaţii şi completări de goluri în plantaţii antierozionale

(Sursa: ANIF – Filiala teritorială MOLDOVA SUD – Unitatea de administrare VASLUI)

Concluzie:

La nivelul judeţului Vaslui nu s-au identificat situri contaminate/potenţial contaminate.

Evoluţia consumului de îngraşăminte chimice şi naturale folosite în agricultură, în judeţul Vaslui, în perioada 2012-2016

Evoluţia suprafeţei terenurilor pe care s-au aplicat îngraşăminte chimice şi naturale, în judeţul Vaslui, în perioada 2012-2016

Evoluţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare pe terenurile agricole, în perioada 2012-2016

Concluzii:

Acţiunile întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor sunt următoarele:

♦ Inventarierea terenurilor degradate şi stabilirea cauzei degradării.

♦ Constituirea perimetrelor de ameliorare in zonele cu soluri care necesită reconstrucţia ecologică.

♦ Stabilirea sistemelor de lucrări ale solurilor, structura culturilor şi fertilizarea, lucrări specifice procesului de conservare si ameliorare a fertilităţii solurilor.

♦ Continuarea lucrărilor de imbunătăţiri funciare menite să înlăture cauzele degradării cum ar fi: eroziunea, excesul de umiditate, alunecările de teren şi inundaţiile.

♦ Lucrări de imbunătăţiri funciare .

IV. UTILIZAREA TERENURILOR

Judeţul Vaslui dispune de resurse naturale extrem de limitate, acestea rezumându-se la:

  • solul – favorabil agriculturii şi creşterii animalelor, este utilizat astfel: – suprafaţă arabilă: 73%; suprafaţă cultivată cu viţă de vie: 3%; suprafaţă cultivată cu livezi: 0,7%; suprafaţă acoperită cu păşuni şi fâneţe: 21.5%.

  • resursele subsolului – puţin variate fiind reprezentate aproape în totalitate de material de construcţie. Se exploatează mai mult pe plan local, gresii, calcare oalitice, nisip, argilă şi loess. În unele sate sunt folosite local ape minerale sulfuroase, bicarbonatate iodobromurată şi magneziano-sodice (Drânceni, Murgeni, Pungeşti, Dăneşti). Lipsa altor materii prime şi a resurselor de apă, constituie motivaţii importante ale dezvoltării lente şi târzii a aşezărilor urbane din judeţ.

(Sursa: Instituţia Prefectului – Raport privind starea socio-economică a judeţului Vaslui pentru anul 2013)

Repartiţia terenurilor pe categorii de acoperire/utilizare

Categoria acoperire/utilizare

Suprafaţa

ha

%

Terenuri agricole, din care:

401330

100

Teren arabil

292580

72,9

Păşuni

86268

21,5

Fâneţe

7908

1,97

Vii şi pepiniere viticole

11823

2,95

Livezi şi pepiniere pomicole

2751

0,68

Terenuri neagricole

130119*

Păduri şi altă vegetaţie forestieră, din care:

104981*

Păduri

80154*

Ocupată cu ape şi bălţi

8251*

Terenuri degradate şi neproductive

16576*

Ocupată cu construcţii

15255*

Căi de comunicaţii şi căi ferate

10883*

Total

(Sursa: * Institutul Naţional de Statistică – Baza de date TEMPO Online pentru informaţiile referitoare la terenurile neagricole – anul 2014; MADR – Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Vaslui pentru informaţiile referitoare la terenurile agricole – anul 2016)

Repartiţia terenurilor agricole pe categorii de acoperire/utilizare, în anul 2016 ( % din suprafaţa agricolă a judeţului Vaslui)

V. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

În judeţul Vaslui sunt ocrotite prin lege, un număr de nouă rezervaţii naturale cu o suprafaţă de 302,80 ha, astăzi suprafaţa acestora rămânând de doar 190,31 ha.

Ariile naturale protejate de interes comunitar alcătuiesc Rețeaua Ecologică Europeană Natura 2000, creată în scopul conservării patrimoniului natural al Uniunii Europene, realizarea acesteia bazându-se pe două directive: Directiva „Habitate” (nr. 92/43 privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice) şi Directiva „Păsări” (nr. 2009/147 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice).Cele două directive reglementează modul de selectare şi desemnare a siturilor, precum şi protecţia acestora. Siturile sunt identificate şi declarate pe baze ştiinţifice, cu scopul de a menţine într-o stare de conservare favorabilă o suprafaţă reprezentativă a celor mai importante tipuri de habitate şi populaţii de specii ale Europei.

La nivelul judeţului Vaslui, sub regimul de protecţie avifaunistică se află o suprafaţă de 35628.18 ha, care include un număr de 9 situri Natura 2000. Obiectivul protecţiei şi conservării îl constituie 78 specii de păsări conform Directivei Păsări 2009/147/EC anexa II, la care se adaugă alte 31 specii de păsări, care au statutul de specii vulnerabile, ce necesită măsuri de conservare.

 

Nr.

crt.

Denumire

Localizare

Suprafaţa (ha)

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată din supraf. judeţului (%)

Totală

Pe terit. judeţului

1

ROSPA0092 Pădurea Bârnova

Vaslui şi Iaşi

12684.8

35.5

0%

0,006%

2

ROSPA0096

Pădurea Micleşti

Vaslui şi Iaşi

8604.7

3386

0%

0,636%

3

ROSPA0119

Horga – Zorleni

Vaslui

20205.7

20205.7

0%

3,8%

4

ROSPA0130 Maţa – Cârja-Rădeanu

Vaslui şi Galaţi

5871.5

3916.7

0%

0,736%

5

ROSPA0159 Lacurile din jurul Măscurei

Vaslui şi Bacău

1139

1006.8

0%

0.19%

6

ROSPA0162 Mânjeşti

Vaslui

1009.3

1009.3

0%

0.19%

7

ROSPA0167 Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţului

Vaslui şi Galaţi

2339.7

1724.12

0%

0.324%

8

ROSPA0168 Râul Prut

Vaslui

7659.2

3986.56

0%

0.75%

9

ROSPA0170 Valea Elanului

Vaslui

357.5

357.5

0%

0.067%

 

Distribuţia reţelei de arii naturale protejate din judeţul Vaslui

Arii naturale protejate de interes comunitar- conform Ordinul M.M.A.P. nr. 46/12.01.2016 pentru completarea Ordinului M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 şi Ordinului M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

 

Nr.

crt.

Denumire

Localizare

Suprafaţa (ha)

Suprafaţa suprapusă pe supraf. ANP (%)

Suprafaţa ocupată din supraf. Judeţului (%)

Totală

Pe terit. judetului

JUDEŢUL Vaslui

1

ROSCI0041 Coasta Rupturile Tanacu

Vaslui

322

322

1,83%

0,062%

2

ROSCI0080 Fânăţurile de la Glodeni

Vaslui

147.3

147.3

4.07%

0,027%

3

ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

Vaslui şi Galaţi

5753.4

8.05

0%

0,001%

4

ROSCI0117 Movila lui Burcel

Vaslui

15.9

15.9

75.5%

0,003%

5

ROSCI0133 Pădurea Bădeana

Vaslui

62.3

62.3

94%

0,012%

6

ROSCI0135 Pădurea Bârnova – Repedea

Vaslui şi Iaşi

12236.2

52,6

0%

0,01%

7

ROSCI0158 Pădurea Bălteni – Hârboanca

Vaslui

535.2

535.2

8,55%

0,1%

8

ROSCI0169 Pădurea Seaca – Movileni

Vaslui

51

51

86,47%

0,01%

9

ROSCI0175 Pădurea Talaşmani

Vaslui şi Galaţi

53

0,5

90%

9,4*10-5

10

ROSCI0213 Râul Prut

Vaslui şi Iaşi

10583.4

6205

0%

1,16%

11

ROSCI0286 Colinele Elanului

Vaslui

741.4

741.4

0%

0,14%

12

ROSCI0309

Lacurile din jurul Măscurei

Vaslui şi Bacău

1139

1006.8

0%

0,19%

13

ROSCI0330 Oşeşti – Bârzeşti

Vaslui

1443.3

1443.3

0%

0,27%

14

ROSCI0335 Pădurea Dobrina – Huşi

Vaslui

8448.5

8448.5

0%

1,59%

15

ROSCI0360 Râul Bârlad între Zorleni şi Gura Gârbovăţului

Vaslui şi Galaţi

2478.8

1863

0%

0,35%

 

Concluzie:

În judeţul Vaslui, suprafaţa ocupată cu situri Natura 2000 a crescut la 56531.03 ha, reprezentând 10,63 % din suprafaţa judeţului. Este necesar ca cele 24 situri Natura 2000 să fie preluate în custodie/administrare şi să se elaboreze planurile de management ale acestora.

VI. PĂDURILE

Fondul forestier al judeţului Vaslui se ridică la o valoare de 74763 ha şi se caracterizează prin predominanţa pădurilor cu funcţie de producţie (76% din suprafaţa ocupată de păduri), pădurile cu funcţie de protecţie reprezentând doar 24%, şi în cadrul acestora, suprafeţe mai importante sunt ocupate de pădurile de protecţie a terenurilor şi pădurile cu funcţie de recreere.

Evoluţia fondului forestier la nivelul judeţului Vaslui, în perioada 2012-2016

Evoluţia suprafeţelor împădurite (ha) la nivelul judeţului Vaslui, în perioada 2012-2016

Starea de sănătate a pădurilor din judeţul Vaslui este afectată datorită deficitului hidric şi excesului termic, specifice condiţiilor de stepă şi silvostepă.

Starea de sănătate a pădurilor la nivel de judeţ în anul 2016

Judeţul Vaslui

Tip de pădure

Specia de insectă defoliatoare/

parazit vegetal

Suprafaţa (ha)

Tratamente aplicate

Suprafaţa (ha)

Pădure de foioase

Oidium – Microsphaera alphitoides

295

Stropiri cu produsele Bumper, Microthiol

295

Pădure de conifere

IPS Duplicatus

41

Curse feronomonale cu Atradup

41

IPS Duplicatus

7.5

Fără tratament

Pădure de amestec

Plantaţii tinere de molid, brad, larice

Pepiniere

Melasoma Populi

4

Actara 25 W.G.

16

Aphrophora Alni

4

Actara 25 W.G.

1.0

Oidium sp. + Fusarium sp.

3

Bumper 250 E.C.

12

Răchitării

(sursa: Direcţia Silvică Vaslui, Direcţia Silvica Iaşi şi Ocolul Silvic Bisericesc Iaşi)

Suprafaţa totală parcursă cu tăieri la nivel de judeţ, în perioada 2012 – 2016

Judeţul Vaslui

Tip de tăiere

Suprafaţa(ha)

2012

2013

2014

2015

2016

Tăieri succesive

Tăieri grădinărit

Tăieri progresive

598

551

470

444

647,4

Tăieri rase

69

52

229

49

53,9

Tăieri de regenerare în crâng

301

250

293

253

254,3

Tăieri de substituire / refacere a arboretelui slab productiv/degradat

7

9

4

2

Tăieri de conservare

169

164

145

150

557

Suprafaţa totală parcursă cu tăieri

1144

1126

1141

896

1514,6

*Notă- Informaţii oferite doar de Direcţia Silvică Vaslui şi Ocolul Silvic Bisericesc Iaşi pentru fondul forestier din judeţul Vaslui.

Masa lemnoasă recoltată pe principalele specii, în perioada 2012-2016

Judeţ ul Vaslui

Specii lemnoase

Volum de masă lemnoasă recoltat

(mii metri cubi­­– volum brut)

2012

2013

2014

2015

2016

Răşinoase

1,0

3,8

2,7

0,1

0,9

Fag

18,3

17,3

13,8

15,9

17,7

Stejar

20,1

18,9

18,4

15,07

18,4

Diverse specii tari

70,5

60,9

68,3

68

71

Diverse specii moi

55,4

57,1

54,2

52,9

73,6

Volum total de masă lemnoasă recoltat

165,3

158,0

157,4

151,97

181,6

*Notă- Informaţii oferite doar de Direcţia Silvică Iaşi, Direcţia Silvică Vaslui, Ocolul Silvic Bisericesc Iaşi şi Ocolul Silvic Griviţa pentru fondul forestier din judeţul Vaslui.

Evoluţia volumului de masă lemnoasă recoltat în perioada 2010-2014,

pe principalele specii, la nivelul judeţului Vaslui

Structura volumului de masă lemnoasă recoltat, pe forme de proprietate, la nivelul judeţului Vaslui

VII. RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE

Singura resursă autohtonă pe care s-a bazat (şi încă se poate baza) dezvoltarea judeţului Vaslui este resursa umană, a cărei calitate se pare că este nativă. Problema este modalitatea prin care judeţul Vaslui va reuşi să valorifice şi această atât de importantă resursă.

Totuşi, în condiţiile date, se poate spune că judeţul Vaslui dispune de cantităţi mici de resurse ale solului şi subsolului. Dintre resursele solului se disting: pădurile de foioase (84.258 ha, la sfârşitul anului 1996), pajiştile naturale şi solurile fertile.

Dintre resursele subsolului se remarcă rocile de construcţie. Calcarele oolitice sunt prezente în nordul judeţului (ex. Ghermăneşti, la nord de Huşi). Gresiile (nisipuri pietrificate) şi gresiile calcaroase (gresii care conţin cantităţi mari de calcar) se exploatează în apropierea localităţilor Lăleşti (com. Puieşti), Bogdăneşti ş.a. Argilele şi luturile loessoide sunt localizate în Dealul Chiţoc-Vaslui, Bârlad, Huşi, Zorleni şi sunt folosite ca materiale de construcţie. Din albiile râurilor se extrag cantităţi mici de nisip (la Bârlad se exploatează nisip metalurgic)şi balast.

În categoria resurselor subsolului adăugăm apele minerale, în special sulfuroase, folosite terapeutic pe plan local: Drânceni, Pungeşti, Murgeni, Gura Văii, Dăneşti.

Deșeurile

Indicatorii de generare deşeuri menajere în mediul urban şi rural utilizaţi sunt specifici județului şi sunt calculaşi/estimaţi luând în considerare indicatorii stabiliţi în PRGD pentru anul 2003, adică 0,9 kg/loczi în mediu urban şi 0,4 kg/loczi în mediu rural, iar pentru anii următori s-a aplicat o creştere anuală de 0,8 % .

Colectarea deșeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, care îşi pot realiza aceste atribuţii fie direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), fie indirect (prin delegarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate şi autorizate pentru desfăşurarea serviciilor de salubritate).

În prezent, în judeţul Vaslui managementul deşeurilor municipale încă nu se realizează la standardele europene, în ciuda faptului că la nivelul județului sunt finalizate lucrările de construcție la depozitul ecologic (din zona Roșiești) în cadrul proiectului “Sistem Integrat de Management al Deșeurilor Solide în județul Vaslui”. Depozitul este încă neoperabil, datorită contestațiilor dintre operatorii înscriși la licitație. Depozitarea în această perioadă se realizează în depozitele municipale a altor judeţe.

Cantităţi de deşeuri generate şi colectate, în perioada 2011-2015

Evoluţia indicatorului de generare a deşeurilor în perioada 2011-2015

Concluzie:

În anul 2015 (anul pentru care se deţin date validate), cantitatea de deșeuri municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primăriilor sau ale firmelor de salubritate a fost de 42578.937 tone.

Faţă de evoluţia anilor anteriori se observă că în anul 2015 cantitatea de deşeuri municipale colectată este crescută față de anul 2014, avându-se în vedere că și cantitatea de deșeuri din servicii municipale este în creștere datorită noilor contracte ale operatorilor de salubritate cu familii din mediul rural.

Din cantitatea totală de deșeuri municipale colectată de operatorii de salubritate, 69.45 % este reprezentată de deșeurile menajere și asimilabile.

Cantităţi de deşeuri colectate de municipalităţi în anul 2015

 

Deşeuri colectate

Cantitate colectată- mii tone –

Procent (%)

Deşeuri menajere şi asimilabile

29.571

69.45

Deşeuri din servicii municipale

7.763

18.23

Deşeuri din construcţii/demolări

5.245

12.32

TOTAL

42.579

100

 

Sursa: APM Vaslui – aplicaţiile: MEDIUS şi SD (din SIM),cu date validate de ANPM

Variaţia cantităţi de deşeuri colectate selectiv în perioada: 2011-2015

Sursa: APM Vaslui – aplicaţiile: MEDIUS şi SD (din SIM),cu date validate de ANPM

Operaţiile de tratare a deşeurilor rezultate din colectare selectivă care se efectuează în judeţul Vaslui sunt realizate în centrele de colectare-valorificare precum şi în centrele reciclatoare.

Operatori economici care gestionează deşeuri de ambalaje la sfârşitul anului 2016

Material

PET

Materiale plastice (HDPE, PVC, LDPE, PP, PS)

Hârtie/

Carton

Metal (oţel, aluminiu)

Lemn

Textile

(bumbac, iuta)

Sticlă

albă

colorată

Număr colectori

16

27

26

45

10

9

11

11

Număr

Valorificatori energetici

0

0

0

0

0

0

0

0

Număr reciclatori

0

0

0

0

0

0

0

0

Evoluţia cantităţilor de deşeuri reciclabile valorificate în perioada 2011-2015

Anul

Deşeuri de hârtie şi carton

Deşeuri de materiale plastice

Cantitate colectată

(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

Cantitate colectată

(tone)

Cantitate valorificată

(tone)

2011

1220

1149

385

268

2012

1374

1453

498

436

2013

2623

1166

1955

526

2014

840

345

1276

230

2015

652

652

337

337

Sursa: APM Vaslui – aplicaţiile: MEDIUS şi SD (din SIM),cu date validate de ANPM

Cantităţile de deşeuri biodegradabile şi ţintele privind reducerea acestora la depozitare în anii

2010 – 2013, în raport cu cele generate în 1995.

1995

2010

2013

Cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale generate (to)

98.134

88.554

49067

Ținte de reducere pt. cantităţile de deşeuri biodegradabile

Pana la 75%

Pana la 50%

Cantitatea maximă de deşeuri biodegradabile care poate fi depozitată (to)

10862

19697.6

Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie redusă de la depozitare (to)

14,954

48,681

Gradul de acoperire cu servicii de salubritate

2011

2012

2013

2014

2015

Gradul de conectare la serviciul de salubritate (%)

26,55

27,60

38,91

35,62

33.18

-Mediul urban

70,89

62,37

72,65

79.2

70,63

-Mediul rural

0,0868

3,07

7,61

10,16

8.48

Cantitatea de deşeuri municipale colectate selectiv(To)

867.6

822

665

623

1090,507

Cantitatea de deşeuri mun. reciclate (To)

824.22

780.9

592

575

989

Cant. de des.biodegradabil.din des. mun. depozitate(to)

26303

21289

20197

23734

26637

Nr.depoz.mun.conforme în operare

0

0

0

0

0

Nr. staţiilor de transfer şi/sau

sortare existente

0/0

0/0

0/0

0/0

0/0

Sursa: APM Vaslui – aplicaţiile: MEDIUS şi SD (din SIM),cu date validate de ANPM

Deşeuri industriale nepericuloase generate pe principalele activităţi economice

Activitatea economică

2011

2012

2013

2014

2015

Industria prelucrătoare (mii tone)

16.973

17.962

18.051

18.063

11.783

Producţia,transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă (mii tone)

0.035

0.052

0.064

0.071

0.122

Captarea ,tratarea şi distribuţia apei (mii tone)

0

0.391

0.402

0.416

0.864

Alte activităţi (mii tone)

0.040

7.441

7.506

7.522

26.579

TOTAL (mii tone)

16.048

25.846

26.023

26.072

39.348

Sursa: APM Vaslui – aplicatiile: MEDIUS si SD (din SIM),cu date validate de ANPM

Deşeuri industriale nepericuloase generate pe activităţi economice, în anul 2015

Evoluția cantității de deşeuri industriale nepericuloase generate pe principalele activităţi

economice în perioada 2011-2015

Deşeuri industriale periculoase generate pe principalele activităţi economice

Activitatea economică

2011

2012

2013

2014

2015

Industria prelucrătoare

16.97

0.026

0.034

0.028

0.094

Producţia,transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă

0.035

0

0.022

0.016

0

Captarea, tratarea şi distribuţia apei

0

0.066

0.048

0.051

0.001

Alte activităţi

0

0.002

0.003

0.001

1.303

TOTAL (mii tone)

17.005

0,094

0.107

0.096

1.398

Sursa: APM Vaslui – aplicaţiile: MEDIUS şi SD (din SIM),cu date validate de ANPM

Evoluția cantităților de DEEE colectate

Județ

Cantităţi de DEEE colectate-tone

2011

2012

2013

2014

2015

Vaslui

73,48

103,54

156,6

181,19

36,57

În judeţul Vaslui există un singur operator economic autorizat pentru tratare DEEE – SC COM ECOSAL SRL Vaslui (str. Podul Înalt, nr. 9, autorizaţia de mediu nr. 82/12.08.2009, valabilă până la 11.08.2019) şi care în perioada februarie 2016-februarie 2019 are activitatea suspendată.

Cantitaţi de DEEE tratate (tone) în judeţul Vaslui.

 

Anul

2011

2012

2013

2014

2015

Cantitate tratată (tone)

172,83

269,187

270.57

74.245

35,608

 

Cantităţi de deşeuri de ambalaje colectate în anul 2015

MATERIAL

Cantitatea de deşeuri de ambalaje colectate

Cantitatea totală (tone)

Din care cantitatea periculoasă (tone)

STICLA

70,.22

0

PET

200,452

0

ALTE PLASTICE

93

0

TOTAL PLASTIC

293,452

0

HARTIE ŞI CARTON

1226,043