INTERDICȚIE… Colonelul Veronica Ursachi, șefa Inspecției de Prevenire din cadrul ISU Vasluji primește o lovitură grea din partea guvernanților. Apariția OUG 17/2026 nu îi mai dă voie să închidă locațiile din județul Vaslui după bunul său plac, așa cum s-a întâmplat în ultima perioadă de timp, perioadă în care, la ordinul colonelului Ursachi, mai multe restaurante din județul Vaslui au fost obligate să pună lacătul pe ușă pentru a implementa modificările cerute de către ISU. Noul act normativ modifică regulile “jocului” și obligă la inspectorii să dea aviz temorar de 60 de zile în situațiile în care există probleme dar activitatea să nu fie blocată imediat. De asemenea, dispare avertismentul și, în locul lui apare o procedură strictă, dar corectă. În plus, tot conform noului act normativ a apărut obligativitatea emiterii avizului și autorizației de securitate la incendiu în maxim 15 zile , iar pentru acord, de 30 de zile.
Inspecția de Prevenire, compartimentul din cadrul ISU Vaslui condus de colonelul Veronica Ursachi primește o lovitură grea odată cu apariția unui nou act normativ care spune, negru pe alb, ce atribuții au inspectorii, ce pot face și ce nu pot face. „La ISU am stabilit un termen maxim de emitere de 15 zile, iar pentru acord 30 de zile. În cazul celor care emit avize s-au introdus niște criterii clare pentru indicatori de performanță și am stabilit că 95% din cererile la nivel național nu vor trebui să depășească timpii maximi pe care i-am prevăzut în lege. Dacă termenele de depășesc, pentru a nu bloca economia, vom emite un aviz temporar timp de 60 de zile, în care reprezentanții ISU vor trebui să facă o deplasare în teren să verifice dacă prevederile legale sunt respectate astfel încât să nu blocăm activitatea unor operatori economici pentru că nu avem capacitatea să verificăm la timp documentațiile”, a spus șeful Cancelariei premierului. Altfel spus, inspectorii ISU vor deveni, cu adevărat, slujbași în slujba cetățeanului și nu invers. Este bine știut faptul că, în cadrul Biroului condus de colonelul Ursachi, obținerea avizului și autorizației la incendiu era o adevăraă aventură care se putea întinde pe perioade lung de timp. Și asta pentru că inspectorii aveau o practică, binecunoscută de vasluienii care le-au trecut pragul. Mai exact, verificau dosarul și, dacă găseau câteva greșeli în primele pagini ale documentației, înapoiau documentele pentru remedierea acestora, fără să pargurgă dosarul până la final. “Eu am fost la un pas să renunț la o investiție tocmai din acest motiv. Am dus dosarul pentru avizare, l-au verificvat și mi-au spus că trebuie să corectez anumite lucruri. Am făcut lucrul acesta, cu proiectantul și l-am dus, din nou, la avizare. L-au luat la verificat și au găsit alte greșeli. Din nou mi l-au dat înapoi pentru remedierea acestora și tot așa. Nu am înțeles niciodoată de ce au ales să facă acest lucru, mai ales că nu doar eu am pățit-o, și nu au verificat dosarul cap-coadă. La final îmi spuneau că am 100 de greșeli de remediat și gata! Le remediam pe toate și știam apoi că nu mai am probleme. În schimb… dar nu mai vreau sa îmi amintesc și ce prostii mi-au tot cerut!”, spune un antreprenor vasluian. Astfel, noul act normativ vine ca o lovitură directă asupra practicilor Veronicăi Ursachi, cea care s-a obținut ca, în urma controalelor, fie că vorbim de săli de evenimente, pensiuni sau restaurante, obișnuia să le închidă, dacă găsea cea mai mică neregulă.
Iată ce prevede noul act normativ intrat în vigoare la jumătatea lunii martie
“În materia securității la incendiu, ordonanța intervine masiv asupra Legii nr. 307/2006 și, în conexiune, asupra Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Sunt redefinite noțiuni-cheie, este consolidat regimul de autorizare și control, se introduc obligații noi pentru administratori, proiectanți, executanți, diriginți de șantier și cadre tehnice, se instituie depunerea exclusiv electronică a cererilor, se stabilesc termene administrative de soluționare și se creează instituția acordului provizoriu de securitate la incendiu. Totodată, se dezvoltă un regim mai sever al suspendării și pierderii valabilității autorizației de securitate la incendiu și se extinde zona contravențională și penală. Raportul cu reglementarea anterioară este unul de întărire a controlului preventiv și a trasabilității responsabilităților tehnice, cu accent pe digitalizare și pe corelarea dintre acordul de funcționare emis în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 99/2000 și existența autorizației de securitate la incendiu. Sub aspectul scopului, preambulul declară explicit patru direcții. Asigurarea funcționării efective a mecanismului național de examinare a investițiilor, prevenirea eludării acestuia și respectarea obligațiilor de cooperare europeană, simplificarea și accelerarea procedurilor de mediu, respectiv întărirea securității la incendiu concomitent cu debirocratizarea procedurilor. Scopul implicit este însă mai amplu. Actul încearcă să redeseneze traseul administrativ al investiției de la filtrul strategic de securitate, la filtrul ecologic și până la filtrul de siguranță fizică a exploatării construcției. În plus, inserarea dispozițiilor din art. XVI-art. XX indică și o finalitate fiscal-bugetară și administrativă, care nu mai poate fi dedusă direct din triada declarată în preambul, ci mai curând din oportunitatea politică a utilizării unui vector normativ deja aflat pe traseu. Oportunitatea reglementării poate fi apreciată diferențiat. În ceea ce privește mecanismul CEISD, există o logică normativă recognoscibilă de clarificare și maturizare a unui regim juridic nou, dezvoltat sub presiunea securității economice și a obligațiilor de cooperare europeană. Ridicarea pragului valoric, agregarea operațiunilor artificios fragmentate și exceptarea unor restructurări intra-grup pot indica o tentativă de a muta filtrul dinspre cantitate spre risc. În materia mediului și a securității la incendiu, orientarea spre accelerare și digitalizare răspunde unei presiuni administrative reale, dar eficiența sa va depinde de capacitatea instituțională efectivă și de coerența normelor secundare. În schimb, oportunitatea includerii în același act a unor dispoziții fiscal-bugetare și cadastrale cu legătură slabă sau foarte indirectă cu obiectul principal al ordonanței poate fi privită ca discutabilă din perspectiva unității de reglementare și a inteligibilității ansamblului normativ”, se arată în actul normativ.