Un cutremur cu magnitudinea 3,1 s-a produs în noaptea de miercuri, 4 martie 2026, la ora 2.09, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 136 de kilometri, potrivit datelor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Seismul vine la doar câteva zile după un alt cutremur de 4,5 grade și chiar în ziua în care se împlinesc 49 de ani de la devastatorul seism din 4 martie 1977, soldat cu peste 1.500 de morți.
În seara zilei de vineri, 4 martie 1977, la ora 21.21, în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter.
Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural în istoria României: la nivel național 1.578 de persoane și-au pierdut viața (1.424 în București) și 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București), 32 de clădiri de înălțime mare sau medie s-au prăbușit în capitală, 32.900 de locuințe au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectați. Acesta a fost cel de-al doilea mare seism din secolul XX, produs în România. Precedentul cutremur a avut loc la 10 noiembrie 1940, având magnitudinea de 7,4 pe scara Richter.
Puternicul seism din 4 martie 1977, cu o durată de 56 de secunde, a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine internat, așezăminte culturale, monumente istorice. Cel mai grav afectate au fost municipiul București, regiunea de sud și cea de est a țării.
În urma cutremurului și-au pierdut viața multe personalități ale vieții culturale, artistice și științifice, dintre care îi amintim pe: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafița, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu și acad. Paul C. Petrescu ș.a.
În țară, cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au fost grav avariate.
Ce s-a întâmplat la Buzău
Singura publicaţie locală din acea perioadă, Viaţa Buzăului, a relatat după câteva zile despre efectele seismului, jurnaliştii săptămânalului cutreierând întregul judeţ pentru a strânge informaţii.„Aveam un Trabant atunci, la redacţie, şi ne-am mişcat destul de bine. Sursele de informaţii erau primăriile şi comitetele de criză, din care făceau parte şi redactorii-şefi. Ceea ce mi-a rămas în memorie este solidaritatea oamenilor. Atunci, armata şi miliţia erau la ordin şi se simţea asta” , a declarat, pentru „Adevărul”, Ştefan Iovan, unul dintre jurnaliştii care scriau atunci la Viaţa Buzăului.
Buzăul a fost unul dintre judeţele grav afectate de cutremurul devastator.„Aunci a fost avariat cinema Moldavia, care era în zona băncilor, şi câteva locuinţe. Pe strada Cuza Vodă s-a prăbuşit Şcoala Sanitară şi au fost deteriorate toate clădirile din Piaţa Dacia” , a declarat istoricul Marius Constantinescu pentru aceeași sursă. În dimineaţa de 8 martie 1977, buzoienii aflau, în sfârşit, o radiografie completă a dezastrului.„Au fost dărâmate complet 378 de locuinţe. Toate cele 401 de familii rămase fără adăpost au fost cazate. Au fost deteriorate şi au devenit nelocuibile 1.514 locuinţe, 1.752 de familii afectate fiind evacuate şi cazate. Au fost complet deteriorate 21 de adăposturi pentru animale, iar alte 101 au fost avariate. Au fost complet dărâmate 81 de şcoli, grădiniţe şi creşe, iar 222 au fost variate. Două unităţi sanitare au fost complet dărâmate. 15 instituţii au fost dărâmate şi 72 avariate” , scria jurnalistul Constantin Brăescu, în Viaţa Buzăului. În articol, autorul descria solidarizarea localnicilor cu miliţia, armata şi gărzile patriotice:„Detaşamente de luptători de la I.S.P.S. (Întreprinderea de Sârmă și Produse de Sârmă, actuala Ductil, n.r.),(Întreprinderea de Aparate de Cale, actuala Vae Apcarom, n.r.),(Întreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice, actualul Green Group, n.r),Metalurgica s-au aflat ieri pe baricadele unui efort prelungit în perimetrele sălii
Sursa: https://opiniabuzau.ro/cutremur-la-49-de-ani-de-la-marele-seisim-din-1977/