Premierul României, Ilie Bolojan, afirmă că economia națională a înregistrat în 2025 o creștere de 0,6%, în contextul unei schimbări rapide de paradigmă economică, realizată în decurs de doar șase luni. Potrivit acestuia, România a început tranziția de la un model bazat pe deficit și consum, pe care îl descrie drept„aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător” , către un model construit pe investiții, productivitate, exporturi și disciplină bugetară.
Șeful Executivului susține că recesiunea tehnică temporară reprezintă un cost anticipat și inevitabil al acestei tranziții, menită să conducă, în final, la o economie mai solidă și la o creștere sustenabilă, bazată pe producție internă și nu pe împrumuturi tot mai mari și mai costisitoare.
2024 și 2025, priviți ca un singur proces economic
Ilie Bolojan subliniază că situația economică actuală trebuie analizată în ansamblu, având în vedere anii 2024 și 2025 ca etape ale aceluiași proces de ajustare. Anul 2024 este descris drept unul atipic, marcat de un deficit bugetar ridicat, de aproximativ 8-9% din PIB, un deficit extern de 8,2% din PIB și, în același timp, o creștere economică reală modestă, sub pragul de 1%.
Premierul arată că, în mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere economică mult mai consistentă, lucru care nu s-a întâmplat. Mai mult, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în prima parte a anului 2024 România s-a aflat în recesiune tehnică, cu scăderi de minus 0,4% în primele două trimestre.
Explicația oferită de premier vizează modul în care au fost direcționați banii publici: o parte semnificativă a cheltuielilor a mers către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea presiunilor sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. În plus, consumul ridicat s-a tradus în importuri mai mari, în timp ce inflația a absorbit o parte importantă din impulsul fiscal.
„În 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin” , este concluzia formulată de șeful Guvernului, care arată că, deși la suprafață situația părea favorabilă, dezechilibrele economice interne și externe se adânceau.
Corecție fiscală și costuri sociale în 2025
În iulie 2025, spune Ilie Bolojan, contextul economic s-a modificat fundamental, odată cu începerea procesului de redresare. Guvernul a realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, pe care premierul o descrie drept un efort semnificativ, generând costuri sociale și nemulțumiri.
Potrivit acestuia, o asemenea ajustare ar fi trebuit, teoretic, să producă o frânare accentuată a economiei. Cu toate acestea, datele indică o creștere economică de aproximativ 0,6% în 2025.
Premierul sintetizează diferența dintre cei doi ani astfel: în 2024 a existat un stimul fiscal major, dar cu impact economic redus și cu acumularea unor dezechilibre interne și externe, în timp ce în 2025 disciplina fiscală este însoțită de o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali.
„Nu traversăm o criză, ci o corecție necesară”
Ilie Bolojan subliniază că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care aceștia au fost utilizați. În opinia sa, consolidarea fiscală nu reprezintă un scop în sine, ci o condiție pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă.
Premierul admite că această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică, însă o consideră un cost necesar pentru construirea unei economii mai solide și mai competitive.
„Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung” , este mesajul transmis de șeful Executivului.