-9 C
Vaslui
20 ianuarie, 2026

Iatã cum a ajuns politistul Andreas de la Murgeni sluga clanurilor de rromi

LA JUDECATÃ…În vara anului trecut, la nici douã sãptãmâni dupã arestarea preventivã a unui politist din Murgeni, alãturi de fostul primar Ioan Buta si a unui fermier, acuzati de coruptie, un alt politist ajunge pe mâna procurorilor, alãturi de un grup de etnici rromi din Murgeni. Andreas Andrei a fost acuzat de luare de mitã, trafic de influentã si accesarea, fãrã drept, a unui sistem informatic si divulgare a secretului de serviciu. Beneficiari ai faptelor de care a fost acuzat subofiterul de politie au fost un grup de rromi din Murgeni cãrora politistul le furniza informatii din dosarele în care acestia erau cercetati penal, sau intervenea pe lângã martori pentru a-i convinge sã-si schimbe declaratiile. Astfel, Andrei Andreas a interogat de câteva ori baza de date DEPABD (Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date – n.r.) pentru a verifica dacã protejatii lui au sau nu interdictie de a intra în tarã, în timp ce acestia erau fugiti în strãinãtate. Acesta a spus anchetatorilor cã a fãcut lucru acesta de frica rromilor si credea cã face un soi de psihologie inversã, când îi mai ajuta cu informatii. Rromii îl plãteau pe politist cu sume mici, gen 100 de lei. „Ia si tu sã ai de-un suc”, îi spuneau acestia când îi strecurau bancnota de 100 de lei. Procurorii au finalizat cercetarea penalã si au trimis dosarul pe masa judecãtorilor. Zilele trecute s-a stabilit faptul cã Tribunalul Vaslui este instanta care va decide soarta politistului de la Murgeni.

Anul trecut, politistul Andrei Andreas împreunã cu alte trei persoane au ajuns în arest preventiv. Una dintre acuzatiile aduse politistului este legatã de faptul cã acesta a interogat baza de date a Evidentei populatiei (DEPABD), fãrã drept. De retinut este si faptul cã, potrivit legilor în vigoare, angajatii Ministerului Administratiei si Internelor, care au calitatea de persoane împuternicite de cãtre inspectoratele de politie (operatori de date), pot prelucra automat si neautomat datele cu caracter personal, în exercitarea atributiilor legale, pentru realizarea activitãtilor de prevenire, cercetare si combatere a infractiunilor, precum si de mentinere si asigurare a ordinii publice. Pentru a putea prelucra datele cu caracter personal stocate într-un sistem informatic, operatorii de date cu caracter personal si împuternicitii acestora trebuie sã acceseze sistemele informatice. Pentru a accesa bazele de date ale DEPABD, trebuie folosit un user-name si o parolã. În acest sens, administratorul aplicatiei stabileste un cont unic care sã permitã atât identificarea, cât si configurarea categoriilor de prelucrãri la care are dreptul.

Cu 100 de lei era rãsplãtit politistul sã interogheze baza de date a DEPABD. i tu un suc! „, i-ar fi spus beneficiarul informatiilor când i-a dat banii

Profitând de faptul cã putea interoga baza de date, politistul de la Murgeni a început sã ofere concesii clanurilor de rromi, în schimbul unor sume de bani. A fãcut acest lucru de câteva ori, la cererea expresã a unuia dintre rromi care a ajuns inculpat în acelasi dosar. Astfel, în timp ce efectua serviciul de patrulare pe raza orasului Murgeni, politistul a oprit autospeciala în dreptul unui autoturismul BMW în care era acesta. În momentul în care politistul a oprit autospeciala, din autoturism a coborât o peroanã care s-a apropiat de geamul portierei stânga fatã si i-a solicitat acestuia sã îl ajute cu efectuarea unor verificãri în bazele de date legate de faptul dacã un apropiat al lui are sau nu are interdictie de a pãtrunde pe teritoriul României si dacã pe numele acestuia este emisã vreo alertã. Pentru acest lucru, politistul a primit 100 de lei. Dupã ce a interogat baza de date, politistul i-a comunicat amicului lui rezultatul. „Am oprit autospeciala de politie MAI 52247, m-a salutat si m-a întrebat dacã pot sã-l ajut în verificare în baza de data DEPABD, respectiv pentru a verifica o cunostintã de-ale lui si dacã poate veni în tarã. I-am spus cã se va rezolva, moment în care acesta mi-a înmânat o hârtie, mi-a spus „Bea si tu un suc!”, iar eu am luat hârtia respectivã, am palmat-o si ulterior am introdus ce primisem în buzunar. Precizez cã am reactionat astfel, stiind cã masina era monitorizatã foto-video. Când mi-a înmânat banii, mi-a spus „Sã ai si tu acolo!”, iar eu mi-am imaginat în proportie de 50% cã este o sumã de bani. În momentul în care am ajuns în birou, am procedat la efectuarea verificãrii, iar când am scos hârtia din buzunar, am constatat cã sunt ori o bancnotã de 50 lei, ori douã bancnote de 50 lei, nu mai tin minte cu exactitate”, a povestit politistul în fata anchetatorilor.

Politistul se apãrã si spune cã frica de rromi l-au împins sã încalce legea. Lua spagã crezând cã face psihologie inversã

Si tot în fata anchetatorilor, Andrei Andreas încearcã sã scape basma curatã si declarã cã, de fapt, frica de rromii din Murgeni l-au determinat sã încalce legea. Politistul a mai spus cã nu a manipulat, nu a constrâns si nu a pus presiuni pe nici o altã persoanã, ci, din contra, persoanele de etnie romã l-au înjurat din cauza faptului cã nu voia sã interactioneze cu acestia si nu le oferea ajutor. Inculpatul a sustinut cã „Pur si simplu eu mã foloseam de psihologia inversã pentru a evita contactul cu ei, adicã spuneam ca ei si fãceam ca mine”. De asemenea, acesta a justificat câteva întâlniri cu ceilalti inculpati din dosar prin faptul cã acestia se foloseau de un regim de manipulare si constrângere atât fizicã cât si verbalã. Ulterior, în cadrul aceleiasi declaratii, a revenit si a arãtat faptul cã presiunile lor nu erau fizice, ci dosar de genul: „Hai, te rog frumos, ajutã-mã!”.

Interventii în dosarele penale aflate în lucru. Si acum politistul Andreas fãcea psihologie inversã?

NIVELUL URMÃTOR …În plus, politistul a fost acuzat si de faptul cã, tot la cererea amicilor rromi, a intervenit pe lângã politistii judiciaristi, interesându-se de stadiul cercetãrilor. Martorii audiati au povestit si ei faptul cã politistul Andreas i-a întrebat, de mai multe ori, despre stadiul dosarelor respective sau dacã cei cercetati penal vor fi sau nu retinuti de cãtre politisti. Martorul a arãtat cã inculpatul obisnuia sã intervinã pe lângã colegii sãi în dosarele în care erau implicate persoane interesate, în timp ce desfãsura activitãti de cercetare penalã într-un dosar având ca obiect sãvârsirea infractiunii de viol presupus a fi sãvârsitã de cãtre un verisor al rromilor care beneficiau de serviciile politistului. «Martorul a precizat cã în momentul în care i-a solicitat copia dupã actul sus-mentionat, inculpatul i-a spus cã „are o fripturã pentru mine” dacã o va înmâna. Acelasi martor a declarat cã în intervalul 19.05.2025 – 20.05.2025 s-a întâlnit cu inculpatul la sediul Politiei, ocazie cu care acesta îl întreba dacã mai stie ceva despre dosarul în care acestia sunt implicati, respectiv dacã se aflã la politie sau la parchet. Martorul a arãtat cã întrebãrile inculpatului despre dosar i s-au pãrut suspecte, în conditiile în care nu discutau despre dosarele penale atunci când se întâlneau. La data de 05.06.2025, lucrãtorii de politie judiciarã delegati în cauzã au procedat la efectuarea perchezitiei asupra autoturismului politistului, ocazie cu care au fost identificate douã procese-verbale de îndeplinire a procedurii de citare emise pe numele rromilor în cauzã prin care acestia erau citati în calitate de suspecti», se aratã în rechizitoriul procurorilor.

Sursa: https://www.vremeanoua.ro/iata-cum-a-ajuns-politistul-andreas-de-la-murgeni-sluga-clanurilor-de-rromi/

Ultimă oră

Același autor