Episodul șocant petrecut la conferința de zilele trecute de la Huși, unde preotul Samuel Misaroș a fost scos în cătușe după un acces de furie, nu este o întâmplare izolată. Este doar cel mai recent act dintr-un șir mai lung de manifestări agresive și comportamente nelalocul lor care au marcat parcursul acestui cleric încă din momentul în care a pășit în parohia Rânzești. Chiar din ziua în care trebuia să i se predea parohia – cu acte, documente și toate responsabilitățile aferente – Misaroș a lipsit cu desăvârșire. Fostul paroh și reprezentanții Episcopiei l-au așteptat ore întregi, fără succes.
Motivul? Misaroș se plimba relaxat prin Iași, în timp ce oamenii îl așteptau în parohie pentru procedura oficială. Câteva zile mai târziu, însă, și-a făcut apariția. După slujbă, cu enoriașii martori, a dat buzna și a sărit la gâtul fostului paroh, urlând să i se predea „chitanțierele”, deși fusese informat clar că documentele se află la Protoieria Huși, unde ajunseseră tocmai pentru că el nu s-a prezentat la timp. Scena a fost deopotrivă rușinoasă și revoltătoare. Un preot care, în loc să își înceapă slujirea cu rânduială și respect, a debutat cu agresivitate, haos și lipsă de minim bun-simț.
Fanaticii care îl susțin – câțiva rătăciți fără busolă, care se cred experți în canoane – încearcă să justifice comportamentul lui Misaroș cu explicații de-a dreptul ridicole: „s-a săturat de taxe”. Despre ce taxe vorbesc? Misaroș nu a plătit nici măcar lumânările pe care le-a luat de la Protoieria Huși, pe care apoi le-a vândut în parohie. Nu există nicio „presiune financiară”, nicio „nedreptate”, nici urmă de abuz. Există doar un preot care nu respectă rânduiala și câțiva susținători care îi acoperă derapajele.
Adepți fără judecată, gata oricând să aplaude haosul
În spatele acestui preot se ascund câteva personaje care îl încurajează și îi validează toate ieșirile, oricât de rușinoase ar fi. Nu au curajul să îl apere pe față, dar șoptesc pe la colțuri, încurajați unii pe alții în rătăcire. Sunt oameni care confundă scandalul cu „lupta pentru adevăr”, dezordinea cu „mărturisirea” și agresivitatea cu „apărarea credinței”. De fapt, sunt o mână de oameni fără capacitate de discernământ, care nu realizează că justifică un comportament total incompatibil cu preoția. Misaroș nu este o victimă, nu este un martir și cu atât mai puțin un „luptător pentru dreptate”. Este un preot care a acumulat ani întregi de conflicte, ieșiri violente, neascultare și lipsă de respect față de rânduiala bisericească