Cu câteva zile înainte de Crăciun, conducerea Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui atrage atenția asupra pericolului îmbolnăvirii de trichineloză. Este vorba despre o zoonoză (boală infecțioasă transmisă de la animal la om) cauzată de viermi rotunzi (parazit nematod) din genul Trichinella sppiralis. Oamenii, dar și animalele domestice și sălbatice se pot infecta și deveni astfel purtători. Porcii domestici, mistreții, urșii, rozătoarele și caii sunt animale-rezervor de paraziți.
„Trichineloza (cunoscută și ca trichinoza) este o boală infecțioasă determinată de larve ale unor viermi paraziți. Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză prin consumul de carne crudă sau insuficient gătită sau produse din carne care conțin larve ale acestor viermi paraziți. Cel mai frecvent, carnea infestată cu larve de Trichinella sppiralis provine de la animale precum: porc, cal, nutrie sau vânat (mistreț, urs). Trichineloza nu se transmite de la om la om. O persoană bolnavă nu transmite boala și nu te poți infecta de la o persoană bolnavă”, spun reprezentanții DSP Vaslui
Riscul de îmbolnăvire
La nivel mondial, se înregistrează circa 10.000 de cazuri noi de trichineloză pe an. În 28 de țări din spațiul economic european, s-au înregistrat 39 de cazuri noi în anul 2022, iar la noi în țară, în anul 2023, s-au înregistrat 31 de cazuri noi, în creștere față de anul anterior, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în luna ianuarie, după consumul de alimente (infestate) din perioada sărbătorilor de iarnă. Astfel, în România, cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuți în gospodărie, deoarece aceștia nu sunt supuși inspecției veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate. Persoanele care consumă carne crudă sau gătită insuficient sunt la risc de trichineloză. Chiar și consumul unei cantități mici de carne crudă, cum ar fi gustatul preparatelor din carne pe parcursul prelucrării, poate să pună persoanele la risc. Cârnații, șunca de casă care conțin carne infestată pot determina cazuri de trichineloză. Procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella sppiralis.
Îmbolnăvirea poate fi prevenită
Testați carnea înainte de a o consuma
Decembrie este luna în care se sacrifică porci în gospodării, iar apoi se consumă carnea sub diferite forme. Metodele de sărare, uscare, afumare sau procesare cu microunde a cărnii nu asigură distrugerea larvelor. Acestea pot fi distruse în cazul înghețării cărnii de porc, timp de aproape trei săptămâni, la o temperatură de minimum minus 15°C. Larvele se distrug și în cazul prelucrării termice a cărnii la o temperatură de peste 70°C Celsius. Înainte de a prepara toba, caltaboșul, cârnații sau alte produse, este necesară realizarea unui examen trichineloscopic pentru a vedea dacă nu cumva carnea este infestată cu Trichinella sppiralis. Recomandarea fermă este de testare a cărnii de porc sau de mistreț.
Diagnosticul bolii
Manifestarea clinică a bolii depinde de cantitatea de carne ingerată, de gradul de infestare a cărnii și de rezistența organismului, variind de la forme clinice de boală ușoare la cele cu evoluție gravă spre deces, din cauza complicațiilor cardiovasculare sau neurologice. Odată ce paraziții sunt ingerați, sucul gastric acid dizolvă capsula protectoare care înconjoară larvele, iar acestea sunt eliberate și tranzitează în intestin, unde se maturizează în viermi adulți și se reproduc. Odată ce pătrund în mușchi, viermii se încapsulează în țesuturile musculare (striate), unde pot trăi o perioadă îndelungată, până la 40 de ani.
Medicii pot cere efectuarea de analize de laborator pentru a demonstra răspunsul imun caracterizat prin apariția de anticorpi specifici anti- Trichinella sppiralis și mai rar pentru a evidenția prezența larvelor de Trichinella sppiralis în țesut obținut prin biopsie musculară. Medicii care emit suspiciunea de trichineloză vor raporta cazurile, conform legislației în vigoare.
Evoluția bolii cuprinde:
Tratamentul trichinelozei
Tratamentul pentru această boală se face la recomandarea medicului care va urmări evoluția clinică după administarea medicamentelor. Receptivitatea față de boală este generală, iar imunitatea este de scurtă durată, reîmbolnăvirile fiind posibile.