Cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, a ucis peste 1.500 de oameni, a distrus cartiere întregi și a modificat ireversibil arhitectura, legislația și mentalitatea unei țări întregi. Pentru generațiile care l-au trăit, a fost o traumă colectivă. Pentru cele care au urmat, a devenit un reper istoric și un avertisment permanent.
S-au înregistrat incendii provocate de explozii de gaze și alte surse de foc deschis. Au fost distruse 35.000 de locuinţe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate.
Cutremurul din 4 martie 1977
În 4 martie 1977, la ora 21.22, într-o zi de vineri, România a fost zguduită de un puternic cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost în Munţii Vrancei. Era al doilea mare seism din secolul al XX-lea produs în România, după cel din 10 noiembrie 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.
Puternicul seism din 4 martie 1977, cu o durată de 56 de secunde, a provocat prăbușirea sau avarierea gravă a sute de imobile, sub ruinele cărora au fost prinse mii de victime, precum și avarierea a mii de alte clădiri de locuințe, unități spitalicești, școli și instituții de învățământ superior, grădinițe, creșe de copii, cămine internat, așezăminte culturale, monumente istorice.
Bucureștiul a fost cel mai afectat
Cel mai grav afectate au fost municipiul București, regiunea de sud și cea de est a țării.
Dintre imobilele prăbușite în București amintim: Blocurile Scala, Casata, Nestor, Belvedere, Colonadelor și Grădiniței; Hotel Victoria (Lafayette sau fostul Grand Hotel de France); blocurile de pe Str. Sahia, Tudor Arghezi și Calea Moșilor (135); un corp al vechii Facultăți de Chimie; tronsonul A al blocului 30 din zona Lizeanu, construit în 1962; tronsonul F al blocului OD16 din cartierul Militari, construit în 1974; Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor, construit în 1968.
Alte 12 clădiri s-au prăbușit parțial sau au avut distrugeri foarte grave, printre acestea fiind: Blocurile Dunărea, Simu (de lângă Lido) și Wilson, blocul de pe Str. Școalei, Carpați/Metalexport, mai notează https://mobee.infp.ro/ .
În țară, cele mai afectate județe au fost Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iași, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din Buzău, Ploiești, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focșani, Iași, Bârlad, Vaslui și alte localități au fost grav avariate.
Mișcarea seismică a fost resimțită și în țările vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria), dar și în alte țări din centrul și sudul Europei, precum și în Rusia – până la nord de Sankt Petersburg.
A doua zi după cutremur. 5 martie 1977
În dimineața zilei de 5 martie 1977 (sâmbătă), a fost instituită, prin Decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul țării (a încetat pe data de 10 martie, cu excepția municipiului București și a unităților sistemului de telecomunicații și a Radioteleviziunii, unde a încetat la 15 martie).
În aceeași zi, președintele Nicolae Ceaușescu revenise în țară din vizita pe care o efectuase în Republica Federală Nigeria, potrivit lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuințelor și a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate, după cum relata ziarul „Scânteia” în ediția din 6 martie 1977.
Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraților, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor instituții de învățământ superior și punerea la dispoziția populației sinistrate a căminelor studențești.
În București și în alte localități din țară, unde au fost avariate clădiri și rețeaua de distribuție a gazelor, alimentarea cu gaze naturale a fost oprită temporar, pentru a preveni exploziile și incendiile.
Relatări în presa de atunci
În toate zonele din București unde s-au prăbușit imobile au intervenit ostași, studenți, echipe de specialiști, cascadori, cadre sanitare și cetățeni veniți să ajute la salvare. Mulți au lucrat fără pauză, zi și noapte, la îndepărtarea dărâmăturilor. Ziarul „România liberă” din 7 martie 1977 scria: „Alături de medici, în Capitală participă la salvarea vieții răniților și studenții anilor V și VI ai Facultății de medicină generală”
„Relevând intensitatea distrugătorului cutremur, Agenţia France Presse transmite că acesta a lovit România cu o forţă echivalentă cu cea a zece bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima. Pagubele materiale provocate la Bucureşti – arată agenţia – sunt mult mai serioase decât s-ar fi putut crede imediat după producerea sinistrului”, notează ziarul ”România liberă” din 8 martie 1977.Cutremurul din România a stârnit un larg ecou în întreaga lume. „Guverne, conducători de state, organizații naționale și organizații internaționale, firme și oameni de afaceri, persoane particulare din alte țări își exprimă sentimentele de solidaritate cu poporul român, oferind ajutoare în medicamente, aparatură medicală, alimente, bani, instalații industriale.” (AGERPRES, 10 martie 1977).
Au murit aproape 1.600 de oameni
La 14 martie 1977, Agerpres informa că „numărul total al celor decedați până luni 14 martie, ora 18.00, este de 1.541, dintre care 1.391 în capitală și 150 în restul țării. Numărul celor decedați în București include și 157 de persoane care au încetat din viață în spitale în urma rănilor și afecțiunilor grave ce le-au fost pricinuite de seism, cu toate îngrijirile deosebite acordate de cadrele medicale pentru a le salva”. Numărul final al persoanelor decedate în urma seismului avea să ajungă, ulterior, la 1.578.
În urma cutremurului din 4 martie 1977, şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice: Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicianul academician Florin Ciorăscu ş.a.Lista cutremurelor semnificative în România
Cutremurul din 1977 a fost precedat de alte șapte cu magnitudine peste 6, produse în zona Vrancea, în perioada 1945-1976. Un cutremur de 7,4 a mai fost la Panciu, în 1940. Atunci au fost înregistrați 1.600 de morți.
Un nou cutremur peste 7 (7,1) a fost înregistrat în 30 august 1986, cu epicentrul la Gura Teghii (150 de morți, 500 de răniți) și în 30 mai 1990 în Vrancea, de magnitudine 7 (13 morți, 360 răniți). Alt cutremur în urma căruia au fost înregistrate victime a fost în 12 iulie 1991 (12 iulie, zona Banloc) – 2 persoane decedate, 30 răniți.În 18 iulie 1991, peste 600 de case au fost avariate după un seism de 5,5 produs cu epicentrul în zona Herculane. Alt cutremur a fost în 2 decembrie 1991 (5,6) la Voiteg – urmări: peste 5.000 case avariate, 4.500 sinistrați.
Când va veni următorul cutremur puternic în România
Directorul onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, spune ca următorul seism care se va produce în ţara noastră ar putea avea până la 8 grade, fiind asemănător celui din anul 1802.
„Eu sunt optimist, acesta este cuvântul. Adâncimea va fi de 150-170 de km. Şansele sunt foarte mari să fie după 2040 – 2041. Sunt calcule de peste trei secole şi care văd că se satisfac. Văd că până acum nu am greşit deloc”, a mai declarat Gheorghe Mărmureanu.
În cazul în care se produce un cutremur mai mare, trebuie să aveţi în vedere următoarele lucruri: trebuie să pregătiţi dinainte un plan de urgenţă, să cunoaşteţi ieşirile din clădirea în care vă aflaţi, să evitaţi rănirile, să aveţi mâncare care nu se depozitează în frigider, care nu trebuie să fie gătită sau preparată. De asemenea, să aveţi kit de prim ajutor cu medicamente şi ustensilele necesare tratării unei răni. Totodată, să aveţi pregătite şi baterii, lanterne, lumânări, sfoară, bandă adezivă, instrumente de scris, briceag, fluier şi să ştiţi mereu unde sunt actele!