fbpx
2.4 C
Vaslui
joi, 26 noiembrie, 2020

Pandemia de Covid-19 în mâinile ministrului Nelu Tătaru

De-a lungul vieţii omenirea s-a confruntat cu tot felul de pandemii, crize politice și evenimente neprevăzute, mai mult sau mai puțin periculoase, însă de fiecare dată, cei mai mari dușmani ai oamenilor au fost frica de necunoscut, panica, hrănirea cu informaţii nefondate, care vin de peste tot și care au scopul de a induce în eroare. Pe timp de pandemie, neştiinţa şi necunoscutul sunt stările caracteristice vremii, stări care provoacă oamenilor panică şi nesiguranţă.

Covid19 , ucigaşul cel de toate zilele

Printre necunoscutele zilei de astăzi se numără criza covid 19, „inamicul” cu care ne confruntăm de ceva vreme. El a luat prin surprindere întreaga lume încă din luna noiembrie a anului trecut şi fie că ne place sau nu, a ajuns şi pe teritoriul românesc. Încă de la începutul lunii martie, atunci când au apărut primele cazuri de coronavirus în România, în presa românească plutesc numeroase presupuneri şi curiozităţi despre „ucigaşul invizibil” fără de leac. În lupta României cu acest virus agresiv, miniştrii, în special cei responsabili de sănătatea cetăţenilor au fost pe primele pagini ale ziarelor, pe reţelele de socializare şi peste tot în presă, fiind deseori acuzaţi şi traşi la răspundere pentru tot haosul din ţară.

Primul caz confirmat de coronavirus în România a fost declarat pe data de 26 februarie 2020 și era vorba de un bărbat în vârstă de 20 de ani, din județul Gorj, care s-a infectat în momentul în care a intrat în contact cu un italian venit în vizită la noi în țară. Încă de atunci autorităţile au făcut declaraţii, unele forţate şi neverificate care au determinat reţelele media să explodeze.

Totuşi, Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a vorbit despre pandemia de coronavirus, într-un prim interviu despre acest subiect în cadrul căruia, pe baza unei bune informări a oferit oamenilor câteva sfaturi pentru a ţine departe virusul. Acesta a pus accentul pe importanţa precauţiei, a igienei, a evitării locurilor aglomerate, dar şi pe importanţa informării: „Ne informăm doar din surse oficiale. Prima dată erau apeluri de urgențe, acum sunt de informare și dăm aceste informații oricui are nevoie”, a declarat Nelu Tătaru. Toate aceste îndrumări nu au fost respectate şi la doar o lună distanță, numărul bolnavilor depășise 1.000, iar două luni mai târziu numărul celor infectaţi era de 10 ori mai mare. Acum, la trei luni de la apariţia primului caz sunt confirmate 18.429 de cazuri. Deşi s-au vehiculat în presă articole false conform cărora cei infectaţi nu au şanse de vindecare, minstrul a liniştit românii atunci cînd a declarat că 82% din cazuri sunt ușoare și se tratează singure, doar în 15% din cazuri, intervin complicaţii, fiind severe și doar 3% duc la mortalitate.

Cazul Gerota şi măsurile Ministrului Sănătăţii

De pildă, cazul Gerota a stârnit multe reacţii în rândul populaţiei, dar mai ales în rândul medicilor care s-au simţit neîndreptăţiţi şi foarte deranjaţi de pericolul la care au fost supuşi de către pacientul cu numărul 17, bărbatul în vârstă de 60 de ani, ofiţer în rezerva Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care s-a întors din Israel pe data de 26.02.2020 şi a ascuns autorităţilor acest lucru.

Acesta a fost internat în data de 5 martie a.c. cu simptomatologie diferită față de cea pentru pacienții infectați cu noul coronavirus, dar care la trei zile de la internare a dezvoltat o simptomatologie respiratorie asociată cu febră şi tuse, fapt ce i-a determinat pe medicii care îl aveau în observație să solicite în data de 9 martie a.c. efectuarea unor teste serologice, inclusiv testul pentru Covid-19 care a ieşit pozitiv. Inconştienţa sa a dus la îmbolnăvirea mai multor medici şi pacienţi, dar şi numeroşi contacţi, iar în final la închiderea spitalului.

Deşi situaţia a fost una nemaîntîlnită, neasteptată şi scăpată de sub control, ministrul sănătăţii a efectuat o serie de proceduri care aveau să rezolve tot dezastrul creat. A luat toate măsurile pentru dezinfecţia şi igienizarea întregii încăperi şi s-a asigurat că toate persoanele infectate sunt tratate corespunzător, iar contacţii acestora sunt izolaţi la domiciliu şi monitorizaţi, limitând astfel răspândirea infectării. Carantina spitalului a fost ridicată la data de 1 Aprilie 2020 şi în prezent activităţile se desfăşoară în condiţii de siguranţă pentru tot personalul şi nu numai.

Suceava? Nu! „Lombardia din România”

Este cert că Suceava a fost şi este în continuare unul dintre cele mai afectate oraşe de epidemia de coronavirus din întreaga ţară. Primul caz de covid-19 din Suceava a fost confirmat pe data de 4.03.2020 şi este vorba de un bărbat în vârstă de 71 de ani, care în data de 28 februarie s-a întors din Lombardia şi se afla în autoizolare. Bărbatul s-a prezentat la Spitalul de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, secţia de Boli infecţioase, în data de 2 martie cu simptome sugestive pentru infecția cu covid-19. Avînd în vedere prezenţa simptomatologiei și istoricul de călătorie în Italia, pacientului i s-au recoltat probe pentru detectarea noului virus, al cărui rezultat a ieşit pozitiv şi ulterior a fost transferat la Iaşi.

Desigur, numărul cazurilor a crescut de la o zi la alta din cauza neregulilor din spital, dar şi din pricina pacienţilor care fie refuzau să răspundă la întrebările care le erau adresate de către asistente sau care, pur şi simplu, fără nici măcar un resentiment, minţeau.

S-au vehiculat în media tot felul de ipoteze referitoare la cauzele izbucnirii acestui adevărat focar, însă, adevărul este că deşi erau deja multe cazuri confirmate, directorul medical al instituției, dr. Alexandru Macovei, a chemat pe 23 martie, la muncă, sub amenințarea unui ordin de ministru inexistent, toate cadrele medicale fără să ţină cont de faptul că unele sunt infectate. Astfel, cei care trebuiau să fie în autoizolare, cei care erau suspecți de coronavirus și care mai apoi au primit rezultatele pozitive i-au infectat și pe ceilalți. Atunci a fost momentul în care a izbucnit marele focar de COVID-19. Aproape tot personalul a fost infectat, spitalul a rămas fără forţă de muncă, în toate secţiile existau purtători de acest nou şi necunoscut virus şi în cele din urmă la fel ca şi în cazul Gerota, spitalul a fost închis.

În plină criză Managerul și directorul medical de la Spitalul Județean Suceava au demisionat. Ministrul Sănătăţii s-a deplasat la Suceava, a deschis o anchetă epidemiologică şi a analizat în detaliu neregulile care au dus oraşul Suceava în fruntea oraşelor cu cele mai multe persoane infectate şi decedate. A descoperit probleme pe care a încercat să le rezolve atât la cadrele medicale, la autorităţile locale, la membrii Direcţiei de Sănătate Publică, cât şi la populaţia Sucevei. „La Suceava a fost un moment în care optica oricui mergea acolo era schimbată radical. Un cumul de nereguli în care atât factori medicali, factor local, populație, DSP au dus la ceea ce aveam acum o săptămână. S-a început o reașezare a tot ce înseamnă viață medicală și comunitară. Dacă a fost nevoie de carantină și dacă a fost nevoie de management militar, dacă acum la Suceava este un secretar de stat general în rezervă înseamnă că într-adevăr a trebuit făcut curățenie”, a declarat Nelu Tătaru, Ministrul Sănătăţii în cadrul unui interviu pentru Digi24.

Suceava a fost în carantină totală, s-a ales cu un spital transformat în spital pentru covid-19, este spitalul cu cele mai multe cadre medicale infectate, cu cele mai multe persoane infectate, decedate şi vindecate, dar după schimbările exercitate de către domnul minstru al sănătăţii, Spitalul Judeţean a fost scos din haos, fiind reorganizat pentru o mai bună funcţionare. În prezent sunt confirmate 3.454 de cazuri, numărul îmblonăvirilor fiind în scădere.

Măsuri luate de către Nelu Tătaru în starea de alertă

Începînd cu data de 15.05.2020 a fost declarată starea de alertă. Deşi a fost foarte aşteptată de către întreaga populaţie, autorităţile susţin că pericolul nu a trecut şi ar trebui ca toţi românii să respecte în continuare sfaturile venite din partea specialiştilor. Ca şi în cazul stării de urgenţă, au fost prezentate o serie de recomandări şi obligaţii din partea Minstrului Sănătăţii care a susţinut faptul că deşi încă mai sunt cazuri grave de îmbolnăvire, ele totuşi sunt în scădere.” Nu ne putem bucura încă, dar nici nu ne întristăm. Suntem într-o fază descrescătoare a curbei de vreo săptămână, sperăm să rămână așa, dar încă avem pacienți în ATI, decese. Sunt momente pe care, dacă le gestionăm cum trebuie, atât noi, cât și populația, putem spune că terminăm acest moment al pandemiei și avem un timp liber să putem să analizăm ce a fost, să previzionăm ce va fi și să gestionăm mai bine situația care va veni, în măsura în care acel test sau studiu pe care îl pregătim pentru vară să ne arate că avem o marjă din populație imunizată”

Acesta a punctat din nou pe obiectivul său, şi anume, sănătatea tuturor cetăţenilor români şi a vorbit despre importanţa purtării măştii în spaţii închise, despre regulile de igienă, despre distanţarea socială, măsuri la care nu va renunţa şi care se vor păstra obligatorii. „La distanțare socială nu putem renunța, la portul măștii în interior, în mijloacele de transport în comun, la locul de muncă nu putem renunța. Sunt măsuri care vor trebui să rămână odată cu relaxarile care vor veni, pe care trebuie să le facem în condiții de precauție. Numai așa le putem gestiona”, a declarat Nelu Tătaru.

Conform Digi24, deputații au aprobat legea care prevede măsurile dispuse în perioada stării de alertă. Conform actului normativ, în perioada stării de alertă, autoritățile pot impune carantina și izolarea, pot restrânge sau interzice circulația persoanelor și a vehiculelor și pot interzice organizarea de concerte, mitinguri sau procesiuni.De asemenea, legea prevede că pot fi deschise mall-urile mici și terasele. Nelu Tătaru a explicat că dacă măsurile de relaxare sunt introduse progresiv, terasele vor fi deschise pe data de 1 iunie, iar restaurantele şi barurile se vor deschide de pe 15 iunie. Plajele s-ar putea deschide,doar cu condiţiile de respectare a restricţiilor aflate în vigoare. „Toată lumea trebuie să înțeleagă că după două luni în care am încercat – și cred că am reușit – să gestionăm o situație, orice relaxare se face gradual, progresiv și se începe cu acele relaxări care pot fi controlate mai ușor în momentul în care vom sesiza că lucrurile nu merg cum trebuie. Facem relaxare unde avem mici aglomerări populaționale – sportul individual, îngrijiri persoanel, stomatologia – acolo unde putem ajunge și limita accesul unei persoane, putem controla acele persoane care vin”, a explicat ministrul sănătății.

Pe lîngă toate aceste măsuri, Ministrul Sănătăţii a decis că măsurarea temperaturii la intrare în orice supermarket sau la locul de muncă este obligatorie şi este o măsură responsabilă, necesară şi benefică. „Gândiți-vă că în orice spațiu închis trebuie să avem un control, că vrem, că nu vrem. Este bine pentru fiecare dintre noi. Trebuie să gestionăm un minim triaj epidemiologic. Este un minim triaj”, a declarat acesta.

- Advertisement -
Loading...

Social Media

11,629FaniÎmi place
227CititoriConectați-vă

Robo Știri

5 locuri tainice de pe planeta Pământ pe care omenirea încă nu le-a cucerit

Puține locuri de pe Pământ au rămas virgine, în special din cauza climatului extrem sau a accesului dificil. Cea mai mare parte din întinsul...

Pandemia de Covid-19 în mâinile ministrului Nelu Tătaru

De-a lungul vieţii omenirea s-a confruntat cu tot felul de pandemii, crize politice și evenimente neprevăzute, mai mult sau mai puțin periculoase, însă de...

Dumitru Buzatu, un soi de Gică Contra, şef peste moşie!

Preşedintele CJ, Dumitru Buzatu, ne demonstrează încă o dată că a pierdut lupta cu realitatea, logica şi moralitatea convocând pe 13 Aprilie, în plină...