Cel mai mare dosar al DNA-ului la Vaslui, scârtie: nicio zi de puscãrie pentru vamesi

0

MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC

FINAL…Tribunalul Vaslui a dat sentinta într-unul dintre cele mai controversate dosare instrumentate de DNA, pentru care s-au cheltuit sume uriase. Astfel, dupã mai bine de 4 ani de judecatã, vamesii din Albita, acuzati de luare de mitã si-au primit pedepsele. Judecãtorii au decis condamnarea acestora la pedepse cuprinse între 2 ani si 6 luni si 3 ani de închisoare cu suspendare si trei ani pedeapsã complementarã de interzicere a unor drepturi. De asemenea, judecãtorii au stabilit si termene de încercare cuprinse între 5 ani si 6 luni si 6 ani si au interzis, în aceastã perioadã, ca inculpatii sã mai lucreze ca vamesi. În laturã financiarã, inculpatii au fost obligati sã achite sume cuprinse între 4.652 de lei si 9.452 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat. Sentinta Tribunalului Vaslui nu este definitivã si poate fi contestatã în termen de 10 zile de la comunicare. Acest dosar, ajuns pe masa magistratilor încã din 2014, este unul dintre cazurile instrumentate de celebrul procuror Emilian Eva, acuzat, între timp, de luare de mitã. Ceea ce s-a dorit atunci, în acest dosar, în conditiile în care cei 22 de vamesi acuzati au recunoscut luarea de mitã, este aderarea si constituirea unui grup infractional organizat, chiar dacã, timp de patru ani, aceste acuzatii nu au putut fi dovedite. Acest lucru i-a scãpat pe vamesi de închisoare cu executare. De asemenea, în acelasi dosar a fost folosit de cãtre anchetatori un controversat ofiter acoperit moldovean, Igor Caraman. Judecãtorii din Republica Moldova s-au dovedit a fi mai eficienti decât omologii din România. Într-un dosar unde Caraman e acuzat de fapte de coruptie, magistratii au reusit sã-l interogheze si au dispus prin Ministerul de Justitie sã-l trimitã în Italia, unde îsi ispãseste pedeapsa. Instanta din România nu a reusit acest lucru desi avocatii au cerut interogarea sa. Si tot ca martor, ce s-a dovedit apoi mincinos, a fost folosit si un contrabandist de tigãri iesean care-si desfãsura activitatea infractionalã si în judetul Vaslui, celebrul, de acum, Ion Anton.

Dupã mai bine de patru ani de judecatã si întors, de la Curtea de Apel Iasi, spre rejudecare, la Tribunalul Vaslui, dosarul celor 22 de vamesi din Vama Albita, acuzati de luare de mitã, a ajuns la final. Judecãtorii vasluieni au decis condamnarea acestora la închisoare, iar pedepsele date au fost cuprinse între 2 ani si 6 luni si 3 ani de închisoare si trei ani pedeapsã complementarã de interzicere a unor drepturi. De asemenea, judecãtorii au stabilit si termene de încercare cuprinse între 5 ani si 6 luni si 6 ani. În laturã financiarã, inculpatii au fost obligati sã achite sume cuprinse între 4.652 de lei si 9.452 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare cãtre stat. Sentinta Tribunalului Vaslui nu este definitivã si poate fi contestatã în termen de 10 zile de la comunicare. Cea mai grea pedeapsã a primit-o vamesa Daniela Mârza. Aceasta a fost condamnatã la 3 ani si 6 luni de închisoare cu suspendarea executãrii pedepsei pe o perioadã de 6 ani si jumãtate. Aceasta este vamesa asupra cãreia, la perchezitia corporalã, procurorii au descoperit 2.147 de euro si 105 lei, bani care au fost confiscati. În laturã financiarã, aceasta a fost obligatã sã plãteascã 5.552 de lei, cheltuieli judiciare cãtre stat. În schimb, ceea ce au încercat anchetatorii sã demonstreze, nu a avut rezultatul scontat astfel cã inculpatii au fost achitati cu privire la acuzatiile de înfiintare si aderare la un grup infractional organizat. Aceastã acuzatie a fost, de fapt si miza întregului dosar si care i-ar fi aruncat pe vamesi dupã gratii în conditiile în care, toti cei 22 de inculpati au recunoscut luarea de mitã. În cei patru ani, dosarul instrumentat de un controversat procuror, Emilian Eva, a luat diverse întorsãturi. Una dintre ele a fost legatã de faptul cã, în ianuarie, anul acesta, dosarul a fost retrimis spre rejudecare cãtre Tribunalul Vaslui, la decizia Curtii de Apel Iasi. De asemenea, pe tot parcursul lui, judecãtorii au întâmpinat dificultãti în audierea unuia dintre martorii considerati cheie, Igor Caraman. Acesta s-a dovedit a fi, de fapt, un personaj controversat, angajat, pentru o scurtã perioadã de timp, al Centrului National Anticoruptie din Moldova dar ajuns apoi inculpat si condamnat în Italia. Ultima loviturã primitã de cãtre procurori a fost legatã de declaratiile date de unul dintre anchetatorii sub acoperire. În fata instantei de judecatã, Marian Paraschiv a recunoscut, în fata judecãtorilor, cã a mintit atunci când a dat primele declaratii. Mai exact, acesta a declarat judecãtorilor cã pornea echipamentul de înregistrare audio-video la intrarea în Vama Albita si îl oprea abia la iesire. Aceastã declaratie contrazice ceea ce spunea, în urmã cu ceva timp, acelasi anchetator sub acoperire. Paraschiv a povestit atunci cã, de fapt, el nu s-a dat niciodatã jos din masinã si nu a vãzut dacã colegul lui oferea sau nu mitã vamesilor si cã nu pornea echipamentul de înregistrare decât dacã era nevoie. Un alt martor folosit de anchetatori a fost si ieseanul Ion Anton, cel care s-a dovedit traficant de tigãri cu activitate intensã în judetele Vaslui si Iasi, prins cu greu de politistii vasluieni. În fata anchetatorilor si a judecãtorilor, Anton a declarat lucruri diferite astfel cã s-a ales cu un dosar pentru mãrturie mincinoasã aflat acum pe rolul Judecãtoriei Vaslui.

Procesul vamesilor, un dosar controversat ajuns, cu greu, la final

De fapt, întreg dosarul vamesilor este unul putin fortat în conditiile în care mare parte dintre vamesi au recunoscut luarea de mitã dar nu si constituirea de grup infractional organizat, asa cum voia sã demonstreze procurorul Emilian Eva. Sursele povestesc cã, atunci când procurorul de caz a avut nevoie sã probeze cu martori faptul cã vamesii luau spagã, a stat în Vama Albita mai bine de 24 de ore si a reusit sã adune 15 soferi de pe autocare si microbuze care fãceau transport de persoane dinspre Republica Moldova spre România si invers. Dupã ce au fost adunati posibilii martori, acestia au fost chemati la Centrul National Anticoruptie (CNA) din Moldova. Numai cã, la solicitarea procurorului, au mai venit doar 6 dintre ei. Pânã la urmã, doar patru au fost convinsi sã depunã mãrturie dar si acest lucru s-a defãsurat sub semnul întrebãrii. Pentru audieri, la sediul CNA s-au prezentat si 8 avocati români care ar fi trebuit sã asiste. Acestia au ajuns la locul stabilit de dimineatã si au asteptat sã vinã si martorii. Numai cã aparitia acestora s-a lãsat asteptatã. În jurul prânzului si avocatii prezenti dar si procurorii de caz au dorit sã ia masa asa cã fiecare s-a îndreptat cãtre un restaurant din Chisinãu. În timpul mesei avocatii au primit un telefon de la procurorul de caz care i-a anuntat cã audierile nu vor mai avea loc pentru cã martorii nu se mai prezintã. Acest lucru i-a determinat pe avocati sã se îndrepte cãtre casã. Nici bine nu au plecat cã cineva a sunat pe unul dintre avocati si l-a înstiintat despre faptul cã realitatea este alta. Cei patru martori au venit, de fapt la audieri dar, procurorul a considerat cã e mai bine sã fie audiati fãrã prezenta avocatilor. Luat la întrebãri, acesta a rãspuns cã, de fapt, nu este vorba de audierea unor martori ci de audierea unor denuntãtori. Cum s-au transformat martorii în denuntãtori într-o asa scurtã perioadã de timp nu se stie deocamdatã. Ceea ce se stie sigur este faptul cã procurorul de caz a fost, între timp, transferat de la Directia Nationalã Anticoruptie, la Parchetul de pe lângã Judecãtorie si astãzi predã lectii de anticoruptie în Republica Moldova. Asta în conditiile în care acest dosar vizeazã un prejudiciu de 1200 de euro, bani luati drept mitã, la care se adaugã 2.900 de euro, bani care ar fi fost gãsiti în geanta unuia dintre vamesii din dosar. În acelasi timp, cheltuielile de judecatã se ridicã, pânã acum, la 1,6 miliarde de lei vechi. Rãmâne de vãzut care va fi verdictul final în acest dosar de coruptie. Pe de altã parte, dacã procesul din România a vamesilor din PTF Albita este unul care a avut parte de mai multe surprize de-al lungul desfãsurãrii lui, partea moldoveanã are de-a face cu un dosar ceva mai simplu din acest punct de vedere. Acolo au avut loc 30 de retineri si au fost descoperiti 30.000 de euro, bani ce reprezentau mitã si care au fost gãsiti asupra vamesilor moldoveni.

Sursa: http://www.vremeanoua.ro/cel-mai-mare-dosar-al-dna-ului-la-vaslui-scartie-nicio-zi-de-puscarie-pentru-vamesi

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.