Senatorul ALDE de Vaslui Ion Hadârcă: GHERMAN PÂNTEA – OSTAȘUL ȘI PRIMARUL DE SACRIFICIU

0

Stimate domnule Președinte al Senatului României,
Stimate doamne și stimați domni Senatori!
Majoritatea dintre noi, cei ajunși să aniversăm anul acesta Centenarul Marii Uniri, am fost mai ocoliți de vicisitudini decât predecesorii noștri. Ar fi păcat să ne plângem știindu-ne parte a celui mai pașnic și mai prosper proiect pe care l-a avut vreodată omenirea – Uniunea Europeană. Deși am suferit timp de decenii ororile dictaturii comuniste, am fost ostaticii unui îndelungat și epuizant Război Rece pe ambele maluri ale Prutului, totuși noi nu am purtat crucea amară a înaintașilor, cei care au suportat două războaie mondiale, ocupația străină, regimul comunist și Războiul Rece.
Urmărind destinul lui Gherman Pântea, o altă figură proeminentă din generația înfăptuitorilor Marii Uniri de la 1918, ne dăm seama de enorma povară pe care au purtat-o pe umerii lor.

Românul basarabean Gherman Pântea, subofițer în armata țaristă, a fost adus de iureșul Primului Război Mondial, în tranșeele de lângă Roman, precum s-a întâmplat și cu alți basarabeni de pe front. Contactul nemijlocit cu mediul natal românesc de care au fost despărțiți mai bine de o sută de ani a avut efectul unei deșteptări din lunga amorțire a sentimentului național. Ei au putut să vadă că la Roman, la Bârlad, la Iași ori la Galați trăiește același popor ca la Orhei, Soroca, Lăpușna ori Cetatea Albă. În plus, revoluția rusă și lozinca ei privind dreptul la autodeterminrea popoarelor a făcut să încolțească în mintea lor ideea unei posibile eliberări de Rusia țaristă, supranumită „jandarmul Europei”.
Gherman Pântea organizează în unitatea de la Roman un Comitet al Soldaților Basarabeni. La propunerea lui se decide formarea unui Comitet Central Executiv Moldovenesc al Uniunii Soldaților și Ofițerilor la Chișinău. În 1917, în armata țaristă se numărau peste 300 000 de basarabeni, soldați și ofițeri. Au fost organizate comitete în toate centrele de dislocație ale armatelor rusești, iar la Odesa, unde erau concentrați cei mai mulți militari basarabeni au fost formate, cu concursul lui Anton Crihan, Emanoil Gavriliță, Ion Buzdugan, renumitele „cohorte moldovenești”. Pe lângă contrabalanțarea, în vara anului 1917, apoi neutralizarea activității unui comitet executiv al muncitorilor și soldaților din Chişinău, cu o orientare revoluționară pro-bolșevică, vădit ostilă revendicărilor moldovenești, doar o astfel de structură militară a putut contracara, într-o formă hotărâtă, tentativa Radei Centrale de la Kiev de anexare la Ucraina a Basarabiei. În telegrama expediată în adresa Radei, militarii basarabeni își exprimau indignarea în privința tentativei lui Petliura de a ocupa Basarabia, reamintindu-i „surorii“ Ucraina că „nu este demn din partea unui popor, care a fost şi el până acuma subjugat, să înăbușe alt popor, care n-are nimic comun nici cu Ucraina, nici cu ucrainenii“. Revolta basarabenilor a avut, pentru moment, succes, Ucraina renunțând la pretențiile sale.

Este bine cunoscut rolul determinant al soldaților și ofițerilor basarabeni în formarea Sfatului Țării. La Congresul lor istoric din a doua jumătate a lunii octombrie 1917 au fost luate cele mai importante hotărâri referitoare la autonomia politică și teritorială a Basarabiei și crearea organului legislativ suprem, Sfatul Țării, care a votat Unirea Basarabiei cu România. Rolul lui Gherman Pântea a fost excepțional, el fiind în miezul evenimentelor și având, ceva mai devreme, împreună cu Pan Halippa, întâlniri succesive cu Kerenski și cu Lenin. În memoriile sale Gherman Pântea notează că de la Kerenski a obținut, presându-l, formalizarea unităților militare naționale moldovenești, iar de la Lenin, care încă nu era conducătorul Rusiei, îndemnul de a nu da ascultare lui Kerenski și de a acționa hotărât în interesul național, inclusiv până la desprinderea de imperiul rus, dar neapărat legiferând fiecare pas în Sfatul Țării.
Basarabenii au procedat în consecință: și-au delegat reprezentanți în Sfatul Țării și au votat mai întâi autonomia Basarabiei, la 2 decembrie 1917, apoi – independența Republicii Democratice Moldovenești, la 24 ianuarie 1918, și, în final, – Unirea cu Patria Mamă, la 27 martie. Organizarea, luciditatea și consecvența fruntașilor unioniști, în condițiile războiului și ale haosului general de atunci, sunt și rămân o lecție istorică de cea mai înaltă probă politică și morală.
Problemele deosebit de grave ale perioadei căzute pe umerii lui Gherman Pântea și ai Directoratului General pentru probleme Militare sunt relevate în lucrarea sa „Rolul organizațiilor militare în actul Unirii Basarabiei”, publicată în 1932 cu o prefață a marelui istoric Nicolae Iorga. În anii de după Unire, Gherman Pântea s-a dedicat un timp profesiei de avocat, dar și celei de diplomat, având un rol important în demersurile diplomatice întreprinse de guvernul român pentru reglementarea pe cale diplomatică a problemelor litigioase dintre Uniunea Sovietică şi România, privind, în principal, chestiunea Basarabiei.
În trei rânduri, Gherman Pântea a fost primar al orașului Chișinău (1923, 1927-1928, 1932), timp în care a demonstrat calități de bun gospodar și bun organizator al acțiunilor publice în anii interbelici.

Îl găsim în aceeași funcție publică – deja de primar general al orașului Odessa – în anii de război, între 16 octombrie 1941 – și 20 martie1944. Ca și la intrarea în Chișinău în luna iulie 1941 în calitatea pe care o avea de consilier al generalului Nicolae Ciupercă, când reușește să salveze 100 de oameni incluși pe o listă de executare fără judecată cerută de comandamentul armatei germane, la fel și în Odessa, În calitatea sa de primar general, Gherman Pântea reușește să salveze mii de evrei sortiți execuției în urma aruncării în aer a Comandamentului Militar Român. S-a împotrivit represaliilor și a gospodărit pe timp de război în Odessa cu multă aplecare omenească la nevoile populației civile. A ridicat din ruine orașul, așa încât la cea de-a doua aniversare a mandatului său, împlinit la 16 octombrie 1943, Pântea nota cu bucurie: „Cine a fost la această măreață sărbătoare a putut vedea recunoştinţa unei populaţii străine faţă de administraţia românească…”
A revenit în țară la retragerea armatei române, dar începând cu ocuparea României de către trupele sovietice, după 23 august 1944, și cu instaurarea regimului comunist de guvernare, pentru Gherman Pântea începe o lungă și grea perioadă de supraviețuire în condițiile stalinismului. A fost arestat în mai multe rânduri dar nimeni nu a putut dovedi că el a fost criminal de război, cum i se imputa din rea-credință și răzbunare a noului regim. A fost nevoit să trăiască cu documente false în clandestinitate, iar în așteptarea proceselor a stat închis timp de trei ani la Jilava, apoi la Aiud într-un regim deosebit de sever. A urmat calvarul închisorilor din Ocnele Mari și Gherla, iar între 1954-1955 a fost întemnițat la penitenciarul din Craiova, apoi la Poarta Albă. Eliberat în baza unui decret de grațiere nu a fost însă scutit de urmărirea aproape fără întrerupere a Securității comuniste.
Gherman Pântea s-a stins din viață la 1 februarie 1968, la București, într-o Românie care scosese din uz și din conștiința publică cuvântul Basarabia, sintagmele România Mare, Marea Unire și alte noțiuni pentru afirmarea cărora generația lui s-a sacrificat fără rezervă. Cu prilejul tristei despărțiri, unul dintre confrații lui basarabeni a rostit, pe merit, următoarea frază: „Dacă istoria unui popor se conturează ca un panteon de o măreție unică, apoi printre coloanele de aur ale acestui templu, menit să înfrunte veacurile, se profilează de pe acum figura luptătorului basarabean, Gherman Pântea, iar amintirea lui va sălășlui de-a pururi în conștiința noastră şi a generațiilor viitoare“.

Acesta a fost Gherman PÂNTEA – Ostașul și Primarul de jertfă al Basarabiei române.

Vă mulțumesc.
Ion Hadârcă, Senator de Vaslui

DECLARAȚIE POLITICĂ
Autor: senatorul Ion Hadârcă
Circumscripția electorală: nr.39 Vaslui
Grupul Parlamentar: ALDE
Ședința Senatului din data de: 31.10.2018

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.