Poliția Română, împreună cu Europol și Federația Europeană a Băncilor, lansează o campanie de prevenire a celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online.
În perioada 17-23 octombrie 2018, Poliția Română desfășoară, la inițiativa EUROPOL, Campania CyberScams de prevenire a fraudelor informatice. Campania a fost lansată de Centrul European Cybercrime, din cadrul EUROPOL (EC3) și Federația Europeană a Băncilor și partenerii din sectoarele public și privat, în cadrul European Cyber Security Month – Luna Europeană a Securității Cibernetice.

Timp de o săptămână, toate agențiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E., 24 de asociații bancare naționale și mulți alți actori implicați în lupta împotriva criminalității informatice vor acționa pentru creșterea gradului de conștientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracțional. Acest efort comun, pan-European, are ca bază o campanie de comunicare derulată de parteneri pe rețele sociale.

Conform recomandărilor specialiștilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva amenințărilor de tip social engineering este reprezentată de educația potențialelor victime care, în cazul de față, pot fi toți cei care accesează internetul. Creșterea gradului de informare și conștientizare a publicului general cu privire la modalitățile de identificare a comportamentelor și tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranță ridicată atât pentru beneficiari, cât și pentru patrimoniul acestora, în mediul online.

Pentru această campanie, au fost elaborate materiale de promovare în 27 de limbi, disponibile pentru public download. Acestea includ informații și recomandări cu privire la celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online și cum pot fi acestea evitate:
Frauda ”Mesaj de la șef” – CEO fraud: Vizând angajații autorizați să efectueze plăți, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie și îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor legitim de bunuri/servicii. Angajații cu atribuții de efectuare de plăți sunt determinați să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îți trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ți divulga date personale, financiare ori de securitate.
Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, se colectează ilegal datele personale și/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile.
Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndrăgostiți și își doresc o relație cu potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe rețele sociale pentru menținerea contactului, câștigarea și exploatarea încrederii.
Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îți colectează nelegitim datele personale de pe rețele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ți accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tău.
Fraude cu investiții și cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii îți oferă oportunitați ”speciale” de investiții cu profituri rapide… sau îți prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.

Internetul a devenit foarte atractiv pentru infractorii cibernetici. Autorii folosesc metode ingenioase și promisiuni în scopul de a obține bani sau informații financiare valoroase de la dumneavoastră. „Scrisorile nigeriene” nu mai sunt de mult timp singurele tipuri de fraude în mediul online. Tacticile folosite de infractorii informatici sunt din ce în ce mai inovative și greu de detectat. Începând cu însușirea nelegală a calității de manager al unei companii, până la punerea în scenă a unor false relații de dragoste, autorii de astăzi fac tot ce pot să obțină ceea ce vor – banii și/sau datele dumneavoastră.
Așa cum a fost menționat în Raportul EUROPOL Internet Organised Crime Threat Assessment (IOCTA) 2018, acțiunile de tip social engineering continuă să se dezvolte, devenind motorul principal al criminalității pe internet, iar phishing-ul este cea mai frecventă formă. Infractorii utilizează tehnicile de social engineering pentru a atinge mai multe scopuri: să vă obțină datele personale, să vă pirateze conturile, să vă fure identitatea, să inițieze plăți ilicite în numele dvs. ori să vă convingă să faceți orice tip de activități împotriva propriului interes, precum transfer de bani ori divulgare de date. Un singur click în astfel de situații poate compromite o întreagă organizație.

Puteți citi mai multe despre cum vă puteți proteja pe pagina web dedicată CyberScams.
Luna Europeană a Securității Cibernetice – The European Cyber Security Month (ECMS) este o campanie de conștientizare a Uniunii Europene care promovează securitatea în mediul online în rândul beneficiarilor persoane fizice și companii, evidențiind câteva măsuri simple pe care fiecare le poate lua pentru a-și proteja datele personale, financiare și profesioanle.

INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEȚEAN

VASLUI

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.